foto: dreamstime.com@Chernetskaya
Iarna trecută, o influenceriță ucraineano-americană de wellness și lifestyle, pe nume Danielle Zaslavsky, a postat pe TikTok o salată de morcovi rași, nu foarte fin, pe care o mânca plină de entuziasm, lăudându-i gustul acrișor-sărat-picant și textura crocantă. A strâns zeci de milioane de vizualizări dar mai ales a declanșat un val de mărturisiri și dileme care aveau să scoată la iveală o poveste a unei comunități cu o istorie mult încercată, de numele căreia se leagă această salată, relatează publicația gastronomică eater. com.
Dacă nu v-ați întrebat până acum despre etimologia cuvântului „morcov”, vine în continuare răspunsul. Pentru că este făcută din morcovi, salata de mai sus se numește morkovcha. Mai bine zis, se numește așa doar pentru unii dintre locuitorii fostului imperiu sovietic sau urmașii lor. Pentru alți locuitori ai aceluiași fost imperiu, ea poartă numele de koreyska, fiind creată de etnicii coreeni din fostul URSS, numiți Koryo-saram, o etnie cu o poveste puțin cunoscută. O poveste pe care am putea-o numi și salvare prin agricultură.
Povestea neștiută a minorității coreene din partea asiatică a fostului URS
Etnicii coreeni din URSS erau o minoritate formată în urma emigrării ca protesc față de dominația colonială a Japoniei în zonă, în jurul anului 1900. Doar că la scurt timp după ce aceștia au început să se stabilească pe teritoriul Uniunii Sovietice, au început să fie exilați de către Stalin în vestul Asiei Centrale, pe considerentul că semănau cu japonezii, cu care sovieticii erau în conflict. O asemănare de fizionomie ca motiv de represiune politică.
Avea să înceapă, astfel, un proces masiv de epurare etnică, minoritatea coreană fiind transportată în vagoane de marfă în stepele din Uzbekistan și Kazahstan, mulți nemaiajungând sau murind ulterior pentru că nu au rezistat condițiilor dure.
„Am fost cu adevărat surprinsă să descopăr câți oameni nu erau familiarizați cu morkovcha, pentru mine a fost un element de bază în copilărie”, spune Zaslavsky, precizând că este vorba de rețeta unei mătuși, care crescuse în Uniunea Sovietică. „Pe vremea aceea, în fosta Uniune Sovietică, toate femeile știau cum să facă morkovcha datorită coreenilor care au emigrat în estul Rusiei. Multe dintre felurile de mâncare au fost inspirate din cultura lor”, mai spune ea, explicând că mătusa ei lăsa morcovii rași să fermenteze într-o soluție cu oțeț, ulei, usturoi, ardei iute și sare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
O salată ca simbol al rezistenței unui popor
Această salată este în general prezentată ca un simbol al rutelor comerciale din Asia Centrală, alteori, ca un simbol al rezistenței etnicilor coreeni deportați. Deși și-au pierdut treptat cultura și limba sub regimul lui Stalin, această minoritate, foarte pricepută la grădinărit, a reușit să se salveze cumva odată cu instaurarea sistemelor de agricultură colectivă din fostul URSS, cot la cot cu alte minorități marginalizate, cum ar fi kurzii, kazacii sau uzbecii. Iar salata de morcovi este considerată un răspuns, o adaptare la context a celebrului preparat corean kimchi. Care se prepară tot din morcovi lăsați să fermenteze, dar mai prevede alte ingrediente, complet indisponibile în acel areal geografic.
„Morkovcha își are rădăcinile în cultura culinară a fermelor colective din perioada sovietică”, explică Y. David Chung, artist și cineast care a realizat în 2006 documentarul Koryo Saram: The Unreliable People. „Este un preparat rafinat care provine din aceste ferme colective, unde coreenii au devenit cunoscuți pentru cultivarea cepei, iar ceea a devenit apoi mâncarea lor era un amestec al propriilor tradiții, combinate cu stilul rusesc de a face salate.”
Ca dovadă acestui mix cultural, morkovcha se regăsește frecvent în meniurile restaurantelor din Asia Centrală, dar și din comunitățile slave din Statele Unite, reflectând valurile de imigrație din primele decenii după prăbușirea Uniunii Sovietice, mai scrie sursa citată. Un fel de a spune că mâncarea sfidează întotdeauna granițele stabilite de istorie, iar viața, în final, bate mereu politica.
O rețetă de morkovcha, pentru amatorii de experimente
Căutând și confruntând mai multe situri cu autori coreeni, iată o versiune de morkovcha care se poate prepara fără multe ingrediente specifice sau care sunt imposibil de reperat.
450 g morcovi
1 linguriță sare
1 ½ lingură zahăr
2 linguri oțet alb
¼ linguriță piper cayenne + 1 linguriță boia de ardei
3 linguri ulei
1 lingură usturoi tocat mărunt
Se curăță morcovii și se taie-i în fâșii subțiri folosind un feliator de legume sau un cuțit ascuțit. Se transferă morcovii tăiați într-un bol, se presară sarea peste ei și se lasă să stea timp de 10 minute, până se înmoaie ușor.
Se adaugă zahărul, oțetul și parte de ardei iute și se amestecă bine toate ingredientele.
Într-o crăticioară, se încălzește uleiul la foc mic, până se transferă aroma, având grijă să nu se ardă. Se adaugă uleiul cald cu usturoi peste morcovi și se amestecă bine.
Salata se poate servi imediat sau răci în frigider timp de 2 ore pentru a intensifica aromele. Se poate păstra la frigider până la 1 săptămână, într-un borcan cu etanș.
Aceasta este o versiune modernă, pentru că cea făcută de etnicii coreeni era ușor fermentată, printr-un proces de fermentație lactică nu foarte pronunțat.
