ANALIZĂ | Reforma sistemului alimentar european ar putea începe în școli / Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din patru adolescenți din Europa este supraponderal sau obez

Dezbaterile despre viitorul agriculturii europene, despre politica alimentară sau despre protecția copiilor au loc frecvent în instituțiile europene. În realitate însă, locul unde aceste strategii se întâlnesc concret este unul mult mai banal: cantina școlii. O opinie publicată la Bruxelles susține că mesele oferite elevilor pot deveni unul dintre cele mai eficiente instrumente pentru transformarea sistemului alimentar din Europa, transmite POLITICO.

Textul este semnat de Annelies Smets, coordonatoare a programului SchoolFood4Change în cadrul organizației Rikolto Europe, și apare în contextul Zilei Internaționale a Meselor Școlare. Ideea centrală este că mesele școlare sunt tratate prea des ca o simplă problemă logistică sau ca un cost administrativ, deși ar putea avea un rol strategic în politicile europene legate de sănătate publică, agricultură și protecția copiilor.

Un semnal de alarmă privind alimentația copiilor

Datele sunt îngrijorătoare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, unul din patru adolescenți din Europa este supraponderal sau obez. Autorii analizei subliniază că această evoluție nu poate fi explicată doar prin alegeri individuale sau prin nivelul de venit.

În multe familii europene, alimentele ultraprocesate și sărace în nutrienți au devenit cele mai accesibile și mai ieftine opțiuni. În acest context, pentru numeroși copii masa de la școală reprezintă singura sursă sigură de hrană de calitate din timpul zilei.

În paralel, fermierii europeni protestează pentru venituri corecte, iar criza climatică impune schimbări în modul în care sunt produse alimentele. Toate aceste probleme se intersectează, potrivit autorilor, chiar în jurul sistemului de alimentație din școli.

Un proiect european testat în mii de școli

În ultimii trei ani, aproape 4.000 de școli din 22 de țări europene au participat la inițiativa SchoolFood4Change, finanțată de Uniunea Europeană. Programul a ajuns la peste un milion de copii.

Inițiativa nu s-a limitat la schimbarea meniurilor, ci a încercat să modifice întregul model prin care sunt produse, cumpărate și consumate alimentele în școli. Peste 850 de unități de învățământ au implementat integral conceptul numit Whole School Food Approach.

Rezultatele sunt prezentate într-un raport publicat de organizația Rikolto. Potrivit coordonatorilor proiectului, modelul ar putea fi extins la nivelul întregii Uniuni Europene.

Amalia Ochoa, responsabilă pentru sisteme alimentare sustenabile în cadrul ICLEI Europe și coordonatoare a programului SchoolFood4Change, explică: „Dovezile arată că acest cadru funcționează, însă în prezent ne lovim de un plafon birocratic”.

Ea adaugă: „Mesele școlare sănătoase, combinate cu educația alimentară, reprezintă cea mai accesibilă cale către transformarea sistemului alimentar, cu beneficii directe pentru cei 93 de milioane de copii și tineri din Europa. Prin alinierea inițiativelor existente într-un cadru coerent, Uniunea Europeană își poate respecta promisiunile legate de sănătatea publică și de sustenabilitatea economică și de mediu, într-o singură abordare integrată.”

Un model care schimbă întregul ecosistem alimentar al școlii

Abordarea propusă pornește de la ideea că mesele școlare nu sunt doar un serviciu alimentar pentru elevi, ci un punct de întâlnire între mai multe politici publice.

Modelul include patru direcții principale: leadership politic clar, achiziții sustenabile care favorizează produsele locale și ecologice, educație practică despre hrană, inclusiv grădinărit și gătit, și parteneriate cu comunitatea.

În școlile care au adoptat sistemul, copiii învață mai bine valoarea alimentelor și risipesc mai puțină mâncare. În același timp, fermierii locali obțin o piață stabilă pentru produsele lor, ceea ce reduce dependența de volatilitatea piețelor globale. Pe termen lung, se pot reduce și costurile medicale asociate bolilor legate de alimentație.

Blocajul principal: lipsa coordonării

Raportul arată însă că extinderea modelului se lovește de o problemă administrativă. Principala dificultate nu este costul ingredientelor, ci lipsa unor persoane dedicate care să coordoneze sistemul.

Implementarea presupune cooperarea între departamentele de sănătate ale orașelor, structurile de achiziții publice și conducerile școlilor. În multe cazuri există finanțare pentru infrastructură, dar lipsesc resursele pentru coordonare și implementare.

Directorul Rikolto Europe, Thibault Geerardyn, afirmă în raport: „Adevăratul obstacol în extinderea modelului este unul instituțional, nu ideologic. Schimbările de politică trebuie integrate în sistemul existent, nu doar adăugate ca un proiect opțional, de tip «ar fi bine să existe»”.

Apel către instituțiile europene

Autorii opiniei susțin că sistemul de alimentație din școli poate aduce beneficii simultane în mai multe domenii: sănătate publică, sprijin pentru fermierii locali și protecția copiilor vulnerabili, în cadrul programului European Child Guarantee.

Pentru ca acest lucru să devină realitate, ei cer instituțiilor europene trei măsuri principale: stabilirea unor standarde minime comune pentru mesele școlare sănătoase și educația alimentară, finanțarea pe termen lung a coordonatorilor care gestionează implementarea programelor și crearea unei structuri interdepartamentale dedicate alimentației în școli.

Autorii consideră că schimbările sistemice nu pot fi realizate prin proiecte temporare sau prin voluntariat, ci prin politici stabile și coordonate la nivel european.