FOTO: Dreamstime/Shopartgallerycom
Produsele agroalimentare locale ar putea ajunge mai ușor de la fermieri la consumatori, fără prea mulți intermediari. Un proiect de lege inițiat de deputatul USR George Marussi, susținut de parlamentari din Comisia pentru Agricultură, propune ca „lanțul scurt de aprovizionare” să fie un criteriu atunci când autoritățile cumpără produse agroalimentare. Măsura îi ajută atât pe fermieri, care vor avea acces mai ușor la piețe, cât și pe consumatori, care vor putea cumpăra produse mai proaspete și locale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„În prezent, legislația românească nu conține dispoziții exprese referitoare la lanțul scurt de aprovizionare și nici la promovarea produselor agroalimentare provenite din surse locale sau regionale. Această lacună permite ca achizițiile publice să fie câștigate de furnizori aflați la mare distanță, cu livrări cu un mare impact în emisiile de carbon și în detrimentul prospețimii din proximitate. Totodată, lipsa unor criterii clare de evaluare a ofertelor din perspectiva impactului social și a relației dintre producător și consumator limitează posibilitatea autorităților contractante de a sprijini economia locală și de a contribui la obiectivele de dezvoltare durabilă”, declară deputatul George Marussi, membru în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților.
Proiect în conformitate cu legislația europeană
Proiectul modifică și completează Legea privind achizițiile publice (nr. 98/2016) în conformitate cu obiectivul european general al Pactului Ecologic European și al Strategiei „De la fermă la consumator” a Comisiei Europene.
Concret, inițiativa propune ca în cazul achizițiilor publice de produse agroalimentare să se țină cont, indiferent de procedura de atribuire stabilită, de principiul lanțului scurt de aprovizionare și de impactul social al ofertelor. Totodată, propune ca pentru contractele de achiziție publică/acordurile cadru care vizează produse agroalimentare elementul preț minim să aibă o pondere de maximum 50%, astfel încât să fie favorizate criteriile calitative și sociale.
În cazul ofertelor echivalente, lanțul scurt de aprovizionare va putea fi un criteriu suplimentar de departajare.
Ce înseamnă „lanțul scurt al aprovizionării”
Deși regulamentul european nu precizează un număr exact de intermediari, în ghidurile de implementare din România (PNDR – Programul Național de Dezvoltare Rurală) s-a stabilit în practică faptul că lanțul scurt poate avea maximum un intermediar între producător și consumator. Asta înseamnă fie vânzare directă (producător – consumator), fie vânzare printr-un singur intermediar (de exemplu, o cooperativă, un magazin de fermă sau o piață locală).
Dacă sunt implicați doi sau mai mulți intermediari (de exemplu: fermier – angrosist – distribuitor – supermarket – consumator), nu mai este considerat lanț scurt.
Scopul acestei limitări este clar: să mențină legătura directă și de încredere între fermier și cumpărător, să reducă adaosurile comerciale și să susțină economia locală.
