Programul „Masă sănătoasă”: Ordinul ministrului Educației pentru aprobarea indicatorilor de eficiență și impact, publicat în Monitorul Oficial/Elevii și părinții își pot exprima gradul de satisfacție privind calitatea produselor și serviciilor

Programul masa sanatoasa, elevi, calorii, scoala foto: pexels.com/@Yan Krukau
  • Programul Naţional „Masă Sănătoasă” (PNMS) a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unităţi şcolare selectate, în primul semestru al anului şcolar 2023-2024, arată un studiu realizat de World Vision România. 
  • Programul a fost finanțat suplimentar de Guvern cu aproape 100 de milioane de lei, în aprilie 2024.

Indicatorii de eficiență și de impact ai Programului național „Masă sănătoasă” au fost aprobați prin Ordinul 5.091/2024, emis de ministrul Educației, în 27 iunie, și publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 650, marți, 9 iulie. 

Ordinul de ministru conține un set de instrumente pentru aprecierea calității produselor și pentru aprecierea impactului Programului național „Masă sănătoasă”.

Indicatorii de eficiență privind calitatea produselor oferite

Calitatea zilnică a suportului alimentar: aportul caloric adecvat vârstei, conform etichetei nutriționale, după următoarele criterii:  

1) aportul caloric se încadrează în prevederile legale existente, pentru mai puțin de 25% din numărul de zile în care s-a acordat suportul alimentar în semestrul respectiv;

2) aportul caloric se încadrează în prevederile legale existente, pentru 25% sau mai mult, dar mai puțin de 75% din numărul de zile în care s-a acordat suportul alimentar în semestrul respectiv; 

3) aportul caloric se încadrează în prevederile legale existente, pentru mai mult sau egal cu 75% din numărul de zile în care s-a acordat suportul alimentar în semestrul respectiv;

Procentele de mai sus sunt valabile și pentru diversitatea și echilibrul nutrițional al produselor alimentare servite beneficiarilor, 

Condițiile de păstrare a produselor înainte de servire: 

1)spațiul special amenajat pentru păstrarea produselor alimentare nu permite depozitarea întregii cantități de produse în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena și siguranța produselor alimentare;

2)spațiul special amenajat pentru păstrarea produselor alimentare dispune de dotările care permit depozitarea întregii cantități de produse în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena și siguranța produselor alimentare, dar nu are dimensiuni corespunzătoare 3)spațiul special amenajat pentru păstrarea produselor alimentare are dimensiuni și dotări care permit depozitarea întregii cantități de produse în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind igiena și siguranța produselor alimentare sau hrana este servită într-un interval de 60 de minute de la livrare.

Calitatea serviciilor oferite

Intervalul de timp de la livrare până la servirea mesei: 

1. peste 60 de minute

2. în intervalul 30—60 de minute 

3. sub 30 de minute 

Calitatea condițiilor de servire a mesei

1. spațiu neadecvat de servire a mesei 

2. sala de clasă/spațiu relativ corespunzător 

3. cantină/sală de mese/spațiu dedicat pentru servirea mesei

Disponibilitatea resurselor umane: necesitatea suplimentării personalului necesar derulării PNMS, prin detașare, delegare sau angajare 

1. personal insuficient pentru derularea PNMS 

2. personal parțial suficient pentru derularea PNMS 

3. personal suficient pentru derularea PNMS

Managementul resturilor alimentare

1. resturile alimentare se colectează amestecat cu alte tipuri de deșeuri 

2. resturile alimentare se colectează parțial selectiv 

3. resturile alimentare se colectează în totalitate selectiv

Risipa alimentară

1. peste 15% din total porții 

2. între 5 și 15 % din total porții 

3. sub 5% din total porții

Începând cu data reorganizării instituțiilor subordonate Ministerului Educației, denumirea „inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București” se va citi „direcția județeană de învățământ preuniversitar/Direcția Municipiului București de Învățământ Preuniversitar”.

Direcția generală învățământ preuniversitar, Direcția generală management resurse umane și rețea școlară, Direcția generală minorități și relația cu Parlamentul — Direcția minorități, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București și unitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin

Programul național „Masă sănătoasă” (PNMS) se desfășoară pe perioada cursurilor anului școlar, pentru beneficiarii direcți din învățământul preuniversitar, având ca scop sprijinirea accesului la educație al tuturor copiilor, prin crearea motivației pentru studiu, menținerea echilibrului socioemoțional, întărirea stării de bine și dezvoltarea igienei muncii intelectuale a preșcolarilor și elevilor, precum și prin oferirea unei alimentații sănătoase care să susțină învățarea

Implementarea Programului național „Masă sănătoasă” contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare sănătoase, precum adoptarea unei diete diversificate, echilibrate și sănătoase, respectiv sustenabile — precum reducerea risipei alimentare, reducerea cantității de deșeuri, colectarea și valorificarea deșeurilor alimentare.

Pentru monitorizarea și evaluarea implementării Programului național „Masă sănătoasă”, precum și pentru stabilirea măsurilor necesare pentru remedierea deficiențelor apărute în derularea acestuia, Ministerul Educației stabilește indicatori de eficiență și de impact.

(1) Indicatorii de eficiență evaluează măsura în care calitatea produselor, a serviciilor alimentare și gradul de satisfacție a beneficiarilor programului au fost atinse, cu resursele alocate. 

(2) Indicatorii de eficiență sunt: a) calitatea zilnică a suportului alimentar: aportul caloric adecvat vârstei, conform etichetei nutriționale; b) calitatea zilnică a suportului alimentar: diversitatea produselor alimentare servite beneficiarilor; c) calitatea zilnică a suportului alimentar: echilibrul nutrițional al produselor alimentare servite beneficiarilor; d) condițiile de păstrare a produselor înainte de servire; e) intervalul de timp de la livrare până la servirea mesei; f) calitatea condițiilor de servire a mesei; g) disponibilitatea resurselor umane: necesitatea suplimentării personalului necesar derulării PNMS, prin detașare, delegare sau angajare; h) managementul resturilor alimentare; i) risipa alimentară; j) gradul de satisfacție al elevilor; k) gradul de satisfacție al părinților/reprezentanților legali.

Indicatorii de eficiență sunt apreciați prin intermediul unei scale de la 1 la 3, cifrele reprezentând: 1 — nesatisfăcător; 2 — bine; 3 — foarte bine.

Calitatea produselor și a serviciilor oferite pentru implementarea Programului național „Masă sănătoasă” este apreciată pe baza unui set de instrumente, alcătuit din: a) grilă de monitorizare a calității produselor și a serviciilor oferite la nivelul unității de învățământ; b) chestionar de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru elevi; c) chestionar de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru părinți/reprezentanți legali.

Chestionarele de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor — pentru elevi și pentru părinți/reprezentanți legali se aplică unui eșantion de minimum jumătate din numărul de beneficiari din fiecare unitate de învățământ

(1) Indicatorii de impact se referă la evaluarea pe termen mediu și lung a beneficiilor implementării Programului național „Masă sănătoasă”. (2) Indicatorii de impact sunt: a) participarea școlară; b) calitatea educației, apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi și, respectiv, prin procentul de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs.

(3)Participarea școlară este raportată la anul școlar anterior celui în care se face selecția și este analizată în funcție de nivelul de învățământ, astfel: a) pentru nivelul de învățământ preșcolar: rata de participare a preșcolarilor cu vârste între 3 și 6 ani la programul zilnic de activități; b) pentru nivelul de învățământ primar: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul școlarității în clasa pregătitoare și cel al elevilor care au finalizat învățământul primar în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul școlarității; c) pentru nivelul de învățământ gimnazial: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial în clasa a V-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul gimnazial în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului gimnazial; d) pentru nivelul de învățământ liceal: rata de abandon școlar calculată, pe cohortă, ca diferența dintre numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal în clasa a IX-a și cel al elevilor care au finalizat învățământul liceal în anul școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la debutul învățământului liceal.

(4) Calitatea educației este apreciată prin rezultatele școlare obținute de preșcolari/elevi, în funcție de nivelul de învățământ, obținute în anul școlar anterior celui în care se face selecția, astfel: a) pentru nivelul de învățământ preșcolar: procent de preșcolari din grupa mare, cu vârsta de 5—6 ani, care au mai mult de 50% dintre comportamentele menționate în Fișa pentru aprecierea progresului individual al copilului înainte de intrarea în învățământul primar cu mențiunea Necesită sprijin; b) pentru nivelul de învățământ primar: procent de elevi în clasa a IV-a cu rezultate sub media națională la evaluarea națională la finalul clasei a IV-a; c) pentru nivelul de învățământ gimnazial: procent de elevi care au obținut note sub 5 la evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a; d) pentru nivelul de învățământ liceal: procent de elevi care au obținut note sub 6 la examenul național de bacalaureat.

(5) Calitatea educației este apreciată și prin procentul de cadre didactice necalificate din numărul total de cadre didactice, raportat la anul școlar în curs.

La nivelul unităților de învățământ preuniversitar, conducerea desemnează un coordonator local al PNMS care poate fi din categoria personal didactic, didactic-auxiliar sau nedidactic, cu excepția personalului de îngrijire și de întreținere. În unitățile de învățământ care funcționează cu structuri școlare arondate se desemnează câte un responsabil la nivelul fiecărei structuri. Responsabilul completează Grila de monitorizare a calității produselor și serviciilor la nivelul unității de învățământ.

La nivelul unității de învățământ se completează semestrial Grila de monitorizare a calității produselor și a serviciilor oferite la nivelul unității de învățământ (la finalul lunii iunie și la finalul lunii decembrie) și sunt aplicate și colectate chestionarele de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor pentru elevi și, respectiv, pentru părinți/reprezentanți legali

Informațiile/Sugestiile furnizate de elevi și de părinți/reprezentați legali prin completarea chestionarelor de satisfacție cu privire la calitatea produselor și a serviciilor sunt menționate în rapoartele întocmite semestrial la nivelul unității de învățământ preuniversitar și sunt analizate în vederea îmbunătățirii implementării programului. 

Evaluarea pe termen mediu și lung a beneficiilor implementării Programului național „Masă sănătoasă” se realizează pe baza unei grile de evaluare și se completează doar în raportul ultimei luni de implementare a programului din anul școlar în curs.

În scopul monitorizării și evaluării Programului național „Masă sănătoasă”, inspectoratele școlare județene/Inspectoratul Școlar al Municipiului București desemnează un inspector responsabil cu monitorizarea și evaluarea implementării programului în unitatea/unitățile de învățământ din județ/municipiu și cu elaborarea rapoartelor semestriale privind implementarea PNMS, pe baza informațiilor furnizate de unitățile de învățământ.

Rapoartele elaborate de inspectoratele școlare județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București vor fi publicate pe site-ul propriu și vor fi transmise către Ministerul Educației.

Monitorizarea și evaluarea implementării Programului național „Masă sănătoasă”, la nivel național, sunt asigurate de către Ministerul Educației. Acesta elaborează raportul anual care se publică pe site-ul instituției.

Consultă integral Ordinul ministrului Educației 5.091/2024, publicat în Monitorul Oficial, partea I, nr. 650, pag. 7 – 15, marți, 9 iulie. 

Citește și STUDIU: Programul „Masă Sănătoasă”, implementat real într-o treime din şcolile beneficiare, în primul semestru / Peste 60% dintre unitățile de învățământ au ales să ofere sandviș / Pentru un sfert dintre copii masa de la şcoală este singura din zi

foto: pexels.com/@Yan Krukau

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *