Industria de protecţie a plantelor se confruntă, în ultima vreme, cu o creştere a produselor contrafăcute cauzată de dorinţa unor fermieri de a achiziţiona produse mai ieftine, a declarat, marţi, Carmen Botez, director executiv, Asociaţia Industriei de Protecţia Plantelor din România (AIPROM), la o conferinţă de specialitate, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Din nefericire, în industria pe care o reprezint, şi anume industria de protecţie a plantelor, din mai multe motive, în ultima vreme a crescut foarte, foarte mult procentul de produse contrafăcute. N-aş vrea să încep prin a spune că cererea generează ofertă. Adică nu aş vrea să spun că datorită faptului că fermierii, de exemplu, în cazul nostru, doresc să achiziţioneze produse mai ieftine, atunci pe piaţă apar tot felul de soluţii ilegale şi contrafăcute. Numai că, din nefericire, cam asta este realitatea. Dacă nu ar exista cerere, dacă nu ar existe amatori de chilipiruri, nu ar există nici astfel de produse contrafăcute şi ilegale….Este greu să faci deosebirea între un produs original şi un produs contrafăcut, cel puţin în cazul produselor pe care le comercializează membrii noştri. Pentru că aceste produse de protecţie a plantelor, în primul rând, că vin în general, în general nu întotdeauna, în cantităţi mici, sunt foarte scumpe şi au nişte markeri de recunoaştere, ca să spun aşa, interni, care nu pot fi recunoscuţi cu uşurinţă. Şi atunci este uşor să contrafaci, este uşor să pui pe piaţă astfel de produse şi de asemenea, faptul că instituţiile statului totuşi nu se implică suficient, din varii motive, nu au resurse, au prea multe preocupări, câmpul rămâne în general cam liber pentru infractorii care fac astfel de acte”, a spus Carmen Botez, la a V-a ediţie a conferinţei “Cum reducem fenomenul contrafacerilor?”, organizată de AIPROM, Club Antreprenor şi Ziarul Pozitiv.
Ea a explicat că pe site-urile unde sunt postate anunţuri de vânzări se regăsesc din abundenţă produse contrafăcute.
„Ca să vă spun ceva aşa foarte simplu, pe care îl putem folosi cu toţii. În primul rând este faptul că legislaţia românească, atâta câtă este ea pentru produse de protecţie a plantelor învechită şi redusă, insuficientă pentru a manageria şi gestiona situaţiile noi care au apărut, spune aşa, produsele omologate, deci autorizate pentru utilizare în România, trebuie să aibă eticheta în limba română. Ştiu că nu este preocuparea dumneavoastră principală şi poate n-ar fi nici a mea dacă n-aş lucra în acest domeniu, dar de curiozitate, uitaţi-vă pe OLX să vedeţi câte produse veţi găsi acolo promovate cu o etichetă într-o limbă străină, în general limbă cu caractere slavone, chirilice. Autorităţile ştiu mai bine decât mine că produsele autorizate pentru a fi utilizate în România trebuie să aibă etichetă în limba română Dar se implică oare? Nu. De ce? Pentru că susţin că nu au resurse suficiente, că nu ştiu ce să facă, că sunt prea multe astfel de anunţuri. Nu sunt aici ca să fac critică autorităţilor, dar în acelaşi timp, dacă lăsăm ca acest fenomen să crească şi mai mult decât atât, vom ajunge în situaţia în care chiar nu vom mai putea face nimic. Şi în loc să cumpere produse originale, fermierii noştri vor cumpăra astfel de produse, din diverse motive. Pentru că ei sunt obişnuiţi cu anumite produse care au fost retrase de pe piaţă, pentru că se consideră că sunt toxice pentru mediu, pentru sănătatea oamenilor, pentru faună, pentru ape, în fine, dar ei încă doresc să folosească acele produse şi unde le mai găsesc? În afara Uniunii Europene, deci în Ucraina, în Moldova şi, de ce nu, cel mai grav în China”, a afirmat Carmen Botez.
Ea a declarat că produsele contrafăcute prezintă mai multe probleme. Principala problemă este că ele nu sunt testate şi intră pe piaţă ca atare astfel că pot să fie extrem de nocive sau pot să fie inofensive în aşa o măsură încât nu au niciun efect asupra culturilor.
„Pe de altă parte, produsele originale, autentice, adevărate, sunt produse care trec prin nenumărate teste, care să vadă cât sunt acestea de dăunătoare pentru sănătatea omului, în primul rând, a operatorului, a fermierului, a consumatorului, pentru mediu, pentru sol, pentru apele din zona respectivă. Sunt peste 100 de teste care se fac. Teste care se fac cam pe parcursul a 10 ani de zile. Iar costurile pentru dezvoltarea unui adevărat produs de protecţie a plantelor, pe care puteţi să-l numiţi şi medicament pentru plantă, pentru că asta este în final, sunt undeva la 280 de milioane de dolari. Din momentul în care, să zic, o firmă descoperă prima moleculă care ar putea să devină substanţa activă din produsul respectiv. În cazul acestor produse contrafăcute, nu există astfel de teste. Deci, tu intri pe piaţă cu orice îţi dă prin cap. Noi am avut o experienţă în anii trecut, acum nu mai există aşa ceva, s-au perfecţionat, dar în anii trecuţi am avut o experienţă cu un astfel de, nu ştiu, să-i spun infractor, în fine, localizat la Fundulea, care folosea, cred că var, vopsea şi punea în chestia asta puţin produs original ca să-i dea culoare şi să-i dea miros, pentru că produsele astea de protecţie a plantelor chiar miros. Şi vindea de ani de zile astfel de produse. Între timp să ştiţi că lucrurile s-au perfecţionat foarte, foarte mult. Şi acum avem colegi, nu ştiu dacă dumneavoastră v-aţi confruntat, colegii de la cele două companii, cu astfel de situaţii în care ei nu pot recunoaşte, adică având în faţă două flacoane cu un produs al lor, făcut de firma respectivă, nu pot să-l recunoască din prima dacă este original sau nu”, a mai spus Carmen Botez.