FOTO: Dreamstime/Info723783
Postul intermitent, în varianta clasică de 16:8, a devenit deja un stil de viață pentru mulți, inclusiv vedete precum Jennifer Aniston și Chris Pratt. Dar tot mai multe voci susțin beneficiile pe care le aduce postul prelungit, adică a perioadelor de abstinență totală de la hrană de 24 până la 72 de ore. Studiile recente sugerează că această practică poate întări imunitatea, îmbunătăți sănătatea creierului și reduce riscul unor boli cronice, arată NY Post.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Magia reală începe după 36 de ore”
Chris Rhodes, biochimist și CEO al companiei Mimio Health, afirmă că beneficiile profunde ale postului apar abia după 36 de ore fără hrană. În acest punct, rezervele de glicogen sunt epuizate, iar corpul intră în cetoză — un proces metabolic în care energia e obținută din grăsimi, nu din zaharuri. Se îmbunătățește sensibilitatea la insulină, tensiunea arterială scade, iar creierul funcționează mai eficient.
După 36 de ore, corpul declanșează autofagia — un proces celular care „curăță” organismul de celulele deteriorate. Conform lui Rhodes, acest mecanism reduce inflamațiile și reactivează sistemul imunitar. Cu cât postul continuă, cu atât aceste procese se intensifică, dar după 72 de ore pot apărea riscuri. Fără supraveghere medicală, corpul poate intra în „modul de înfometare”, iar funcțiile vitale pot fi afectate.
Pentru cei care aleg să sară peste micul dejun sau să mănânce o singură dată pe zi, beneficiile sunt moderate. Rhodes explică că durează între 20 și 24 de ore până când organismul consumă complet rezervele de glicogen. Abia apoi încep să apară efecte vizibile asupra metabolismului. Postul de o zi aduce unele îmbunătățiri, dar nu declanșează pe deplin mecanismele benefice ale postului prelungit.
Ce să mănânci când revii la hrană
La finalul postului, alimentația joacă un rol esențial. Rhodes recomandă o dietă bogată în proteine, fibre și legume — „mănâncă curcubeul”, spune el. E important să eviți produsele procesate sau carnea intens conservată, care suprasolicită ficatul și îngreunează detoxifierea. Mesele de „revenire” trebuie să fie echilibrate și să nu aducă un aport caloric excesiv.
Cum reziști tentației de a mânca
Pentru începători, foamea este cea mai mare provocare. Rhodes recomandă hidratarea constantă, consumul de ceai, mestecatul gumei sau chiar mirositul bețișoarelor de scorțișoară. Un strop de supă de oase este permis, atâta timp cât aportul caloric zilnic rămâne sub 200. Suplimentele dezvoltate de compania sa pot, de asemenea, reduce pofta de mâncare și îmbunătăți starea generală.
Postul nu e pentru toată lumea
Dr. Christopher Choi, expert în obezitate, susține că postul alternativ (o zi da, una nu) are beneficii demonstrate. Îmbunătățește tensiunea arterială, sensibilitatea la insulină și chiar poate prelungi viața. Totuși, el avertizează că postul prelungit peste 36 de ore trebuie supravegheat medical. Epuizarea, iritabilitatea și riscul de hipoglicemie sunt doar câteva dintre efectele adverse posibile.
Grupurile vulnerabile trebuie să evite postul
Există categorii pentru care postul prelungit este contraindicat: persoanele cu diabet, hipertensiune, femeile însărcinate sau cele cu tulburări hormonale. Psihologul Renee Solomon avertizează și în privința impactului psihologic. Cei cu antecedente de tulburări alimentare pot fi vulnerabili la comportamente obsesive sau restrictive, periculoase pentru echilibrul lor emoțional și fizic.
Efecte negative asupra dezvoltării la tineri
Adolescenții și copiii nu ar trebui să experimenteze forme de post prelungit. Solomon subliniază că această practică poate afecta dezvoltarea cerebrală, pubertatea și creșterea. De asemenea, persoanele cu afecțiuni tiroidiene sunt expuse riscurilor dacă își restricționează drastic alimentația.
Rhodes susține că postul poate fi util nu doar fizic, ci și psihologic. „Ne-am obișnuit să credem că foamea trebuie evitată cu orice preț. Dar a învăța să o tolerezi te poate elibera de dependența culturală față de mâncare”, afirmă el. Pentru cei dispuși să încerce, postul poate deveni o formă de resetare și autocunoaștere, cu condiția să fie abordat treptat și cu responsabilitate.
