foto: pexels.com/@Lukas
Sectorul avicol românesc a avut parte în ultimele luni de o vizibilitate publică, în afara domeniului pur comercial, atât negativă, cât și pozitivă, prin implicarea unor demnitari ai statului român: un fost șef al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor ( ANPC ), Horia Constantinescu, și actualul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ), Florin Barbu.
În timp ce Constantinescu a transmis în spațiul public mesaje negative: ”puiul românesc e plin de Salmonella”, ”puiul românesc e hrănit cu aditivi speciali pentru a avea culoarea galbenă”, mesaje care i-au revoltat pe fermieri și pe procesatori, Barbu s-a comportat ca un veritabil publicitar al sectorului avicol și, mai mult, a susținut interesele de piață ale companiilor autohtone, prin decizia de a restricționa importurile de carne de pui și de ouă din Ucraina, deși acestea erau infime față de producția internă.
Totodată, MADR a organizat, recent ( 18 – 20 octombrie ), în curtea instituției, un târg ”dedicat promovării și încurajării consumului de carne de pasăre, provenită din fermele românești”.
Care sunt însă realitățile economice și comerciale, relevate de statistici, dincolo de aceste declarații și poziționări oficiale față de sectorul avicol românesc?
Producția de carne de pasăre ( inclusiv de rață, gâscă și curcan ) a crescut constant în ultimii ani.
În 2020, a rezultat în urma abatorizării o cantitate totală de 462.320 tone. În 2021, au fost produse 465.300 tone, în 2022, 491.220 tone.
Producția în 2023 a sărit la 510.690 tone.
România este, în același timp, exportator și importator de carne de pasăre.
Exporturile de carne de găină în 2020, au fost de 70.870,23 tone, atât pe piața europeană, cât și pe piețele terțe. În 2021, 74.683,47 tone; în 2022, 76.891,18 tone. Exporturile de carne de rață și de gâscă au fost nesemnificative. Cele de carne de curcan nu au depășit 2.800 tone.
Importurile de carne de găină au însumat 100.514,9 tone, în 2020; 88.208,19 tone, în 2021 și 86.449, 92 tone, în 2022.
Cele de carne de curcan s-au situat pe locul doi: 20.994, 83 tone, în 2020; 22,140,1 tone, în 2021 și 20.708,01 tone, în 2022.
Carne de rață: 2.937,72 tone, în 2020; 3.691,66 tone, în 2021 și 2.317,07 tone, în 2022. Au fost și importuri de carne de gâscă, a căror cantitate nu a depășit 250 de tone, anual.
Rezultă din datele consultate de G4Food, că au fost puse pe piață următoarele cantități de carne de găină și de curcan, fără să mai luăm în calcul și celelalte specii ( rață, gâscă ):
În 2020: 512.959,5 tone;
în 2021: 500.965 tone;
în 2022: 521.487 tone.
Pentru 2023, nu deținem date privind importurile și exporturile.
Consumul per capita rezultat din datele expuse este de aproximativ 26 kg, la o populație de 19.000.000 de locuitori.
Ce înseamnă asta? Vreo 70 de grame de carne de găină și de curcan, pentru fiecare consumator din România.
Tania Fântână, nutriționist G4Food, avansează un consum de 150 – 200 grame porția, de 3 ori pe săptămână. Rezultă un minim de 450 de grame și un maxim de 600 grame, săptămânal. Cu 70 grame per capita pe zi, rezultă un consum de 490 grame per capita pe săptămână, în România.
Aceste date se referă la carnea de găină pusă pe piață de operatorii economici. Populația pune pe masă însă și carne de găină din gospodăriile individuale, care nu este înregistrată în statisticile oficiale. Sursa aceasta contribuie la creșterea consumului per capita în România și asigură consumatorilor o anumită autonomie față de fluxurile comerciale.
Surse consultate: Eurostat, Faostat
