Sursa foto: Pexels/@Hui Phan
Comisia Europeană propune reducerea pescuitului de somon în bazinul principal al Mării Baltice cu -36 % și în Golful Finlandei cu -20 %, față de anul acesta.
Posibilitățile de pescuit pentru heringul din zona centrală a Mării Baltice ar urma să crească, în 2025, cu + 108 % și pentru heringul din Golful Riga cu + 10 %, față de 2024.
Comisia Europeană a adoptat luni, 26 august, propunerea sa privind posibilitățile de pescuit pentru 2025 pentru Marea Baltică. Aceasta răspunde unei evaluări științifice care indică faptul că mai multe activități de pescuit se află într-o situație dezastruoasă.
Comisia a propus capturile totale admisibile (TAC) și cotele pentru nouă din cele zece stocuri gestionate de Uniunea Europeană în Marea Baltică. Restul propunerii privind cotele (heringul din Botnic) va fi prezentată într-o etapă ulterioară.
Comisia propune creșterea posibilităților de pescuit pentru heringul din zona centrală a Mării Baltice (+ 108 %) și pentru heringul din Golful Riga (+ 10 %).
Forul european propune reducerea pescuitului de somon în bazinul principal (-36 %) și în Golful Finlandei (-20 %), precum și de șprot (-42 %).
Capturile de cambulă de Baltica ar rămâne neschimbate. Comisia propune reducerea alocărilor pentru capturile accidentale inevitabile de cod din vestul Mării Baltice (-73 %), cod din estul Mării Baltice (-68 %) și hering din vestul Mării Baltice (-50 %).
TAC-urile propuse se bazează pe cele mai bune avize științifice disponibile ale Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime ( ICES) și urmează planul multianual de gestionare pentru Marea Baltică adoptat în 2016 de Parlamentul European și de Consiliu.
Cod
Pentru codul din estul Mării Baltice, Comisia intenționează să mențină o limită de captură pentru capturile accidentale inevitabile și toate măsurile de însoțire deja în vigoare timp de mai mulți ani. Cu toate acestea, întrucât stocul continuă să se afle într-o stare proastă, limita capturilor accidentale ar trebui ajustată la nevoile reale. În pofida măsurilor luate începând din 2019, când oamenii de știință au avertizat mai întâi cu privire la starea precară a codului, situația nu s-a îmbunătățit.
Situația este similară pentru codul din vestul Mării Baltice. Prin urmare, Comisia propune ajustarea TAC pentru capturile accidentale la nevoile reale și menținerea tuturor măsurilor de însoțire.
Hering
Dimensiunea stocului de hering din vestul Mării Baltice rămâne cu mult sub nivelurile minime. Comisia propune eliminarea excepției pentru pescuitul costier la scară mică și ajustarea TAC numai la capturile accidentale inevitabile.
Dimensiunea stocului de hering din zona centrală a Mării Baltice a crescut peste nivelul minim față de anul trecut. ICES estimează o evoluție foarte pozitivă a stocurilor datorită nivelului ridicat estimat de recrutare, dar subliniază că previziunile sunt mai incerte decât de obicei. Prin urmare, Comisia propune o abordare prudentă și nu va propune creșterea TAC până la nivelul maxim inclus în avizul ICES. Heringul din Golful Riga este sănătos, iar Comisia propune stabilirea limitelor de captură în conformitate cu nivelul maxim recomandat de ICES.
Cambulă
Deși avizele științifice ar permite o creștere considerabilă, Comisia rămâne precaută, în principal pentru a proteja codul – care este o captură accidentală inevitabilă atunci când se pescuiește cambulă de Baltica. Se preconizează că în acest an vor intra în vigoare noi măsuri de reducere a capturilor accidentale de cod prin intermediul unor unelte de pescuit alternative.
Șprot
Dimensiunea stocului de șprot a scăzut semnificativ din cauza ratelor de reproducere constant scăzute. Oamenii de știință avertizează că dimensiunea stocului ar putea scădea sub nivelurile sănătoase dacă reproducerea este mai mică decât se preconizase. Prin urmare, avizele științifice pentru șprot recomandă o reducere substanțială a capturilor. Comisia propune stabilirea TAC la un nivel care să reducă la minimum riscul ca dimensiunea stocului să scadă sub nivelul minim.
Somon
Starea diferitelor populații de somon din râuri din bazinul principal al Mării Baltice variază considerabil, unele rămânând slabe, iar altele sănătoase. Pentru a atinge niveluri sănătoase, ICES a recomandat în urmă cu trei ani încetarea tuturor activităților de pescuit de somon din bazinul principal. În același timp, ICES a evaluat că ar fi posibilă menținerea anumitor activități de pescuit în timpul verii în apele costiere ale Golfului Botnic și ale Mării Åland. ICES a menținut principiul avizului său pentru 2025, dar a redus nivelul capturilor aferente, deoarece ratele de reproducere au scăzut în ultimii ani. Prin urmare, Comisia propune adaptarea în consecință a posibilităților de pescuit și a normelor de însoțire, în special prin interzicerea pescuitului recreativ de somon de crescătorie, ceea ce duce inevitabil și la moartea somonului sălbatic.
Următoarele etape
Pe baza acestor propuneri, țările UE vor lua o decizie finală pentru a stabili cantitățile maxime din cele mai importante specii comerciale de pește care pot fi capturate în bazinul Mării Baltice. Consiliul va examina propunerea Comisiei în vederea adoptării acesteia în cadrul reuniunii sale din 21-22 octombrie 2024.
Istoricul dosarului
Propunerea privind posibilitățile de pescuit face parte din abordarea Uniunii Europene de ajustare a nivelurilor pescuitului la obiectivele de sustenabilitate pe termen lung, denumite producția maximă durabilă (MSY), astfel cum au fost convenite de Parlamentul European și de Consiliu în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului. Propunerea Comisiei este, de asemenea, conformă cu Planul multianual pentru gestionarea codului, a heringului și a șprotului în Marea Baltică și cu intențiile politice exprimate în Comunicarea Comisiei intitulată „Pescuitul sustenabil în UE: situația actuală și orientări pentru 2025”.
Situația actuală este dificilă pentru pescari ca stocuri comerciale anterior importante (cod vestic și estic; heringul din vest și din zona centrală; șprot; și somonul din sudul Mării Baltice și din râuri) sunt supuse unor presiuni diverse care au condus la degradarea biodiversității Mării Baltice, cum ar fi aporturile ridicate de nutrienți și nivelurile constant ridicate de contaminanți. Acești factori de stres provin, în parte, din nepunerea în aplicare a legislației UE. În plus, avizele științifice recunosc, de asemenea, impactul raportării eronate a activităților de pescuit, fără a fi în măsură să îl cuantifice. Raportarea eronată poate duce la pescuitul excesiv ascuns. Pentru a-i ajuta pe pescarii din Marea Baltică, statele membre și regiunile de coastă pot utiliza Fondul social european Plus pentru a pune în aplicare măsuri de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a competențelor.
Marea Baltică este cea mai poluată mare din Europa. Aceasta este afectată de pierderea biodiversității, de schimbările climatice, de eutrofizare, de pescuitul excesiv din trecut și de nivelurile ridicate de contaminanți, cum ar fi produsele farmaceutice și deșeurile. Preocupată de această situație dezastruoasă, Comisia Europeană a organizat două ediții ale Conferinței noastre baltice în 2020 și 2023. Aceste evenimente la nivel înalt au reunit miniștri din cele opt țări ale UE din jurul Mării Baltice (Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Finlanda și Suedia).
