foto Costin Telehuz/@Diana Pavelescu
Organizația Internațională a Viei și Vinului ( OIV ) sărbătorește duminică, 13 octombrie, în Franța, la Dijon, un secol de la înființare, România fiind membru al acestei organizații începând cu anul 1927. La eveniment participă, din partea României, Dragoș Telehuz, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ( MADR ), și Diana Pavelescu, consilier pentru promovare la Oficiul Național al Viei și Produselor Viticole ( ONVPV ).
Programul întâlnirii include o conferință inter-ministerială dedicată sectorului vinului și viei, aflat în dificultate din cauza schimbărilor climatice și a provocărilor din piață.
La conferință participă 50 de delegații ministeriale din țările membre. Cu această ocazie, OIV și-a schimbat sediul, din Paris la Dijon.
În discursul susținut la eveniment, secretarul de stat, Dragoș Telehuz, a declarat că ”România este dedicată promovării practicilor durabile care se aliniază cu obiectivele OIV, reducând impactul asupra mediului și asigurând viabilitatea pe termen lung a viticulturii. Atenția noastră la tehnicile agricole ecologice și reziliente reflectă devotamentul nostru față de conservarea terenurilor pentru generațiile viitoare. ( … ) Pe măsură ce piața globală a vinului evoluează, România este pregătită să răspundă noilor cerințe ale consumatorilor pentru produse inovatoare și care au în vedere sănătatea. Vedem oportunități în dezvoltarea vinurilor premium și lucrăm pentru a spori vizibilitatea internațională a vinurilor noastre”.
OIV a adoptat o declarație finală
La finalul a două zile de discuții și lucru ( 12 – 13 octombrie ), miniștrii reuniți la Dijon, la conferința ministerială care marchează centenarul Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), la invitația Franței, au adoptat o declarație în care își reafirmă angajamentul față de această organizație științifică și tehnică interguvernamentală și, prin intermediul acesteia, față de importanța sectorului vitivinicol în ansamblu.
Participanții recunosc contribuția dialogului multilateral, precum și a schimburilor tehnice și științifice care, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, au permis, la nivel internațional, promovarea schimbului de informații și armonizarea practicilor și standardelor, dezvoltând ulterior cooperarea internațională și comerțul.
Având în vedere textele care au contribuit la crearea și dezvoltarea OIV ca organizație de referință la nivel internațional pentru sectorul vitivinicol, și în special: a) Acordul din 29 noiembrie 1924, care a creat Oficiul Internațional al Vinului; b) Acordul din 3 aprilie 2001, care a înființat Organizația Internațională a Viei și Vinului, miniștrii subliniază în declarația finală beneficiile care au rezultat din crearea unei organizații internaționale interguvernamentale dedicate viței de vie, vinului, băuturilor pe bază de vin, strugurilor, stafidelor și altor produse din viță de vie, în special schimbul de cunoștințe științifice și tehnice, armonizarea practicilor și standardelor și facilitarea comerțului internațional.
Totodată, reamintesc, în acest sens, rolul de pionierat jucat de sectorul vitivinicol, primul sector agricol care a avut o organizație internațională interguvernamentală dedicată și salută extinderea continuă a noilor state membre și a observatorilor în cadrul organizației pe parcursul unui secol de existență. OIV a fost fondată de opt state în 1924, șapte dintre ele în Europa, iar astăzi numără cincizeci de state membre de pe toate continentele, reprezentând 75% din podgoriile lumii, 37% din producția de struguri de masă, 50% din producția de stafide, 88% din producția de vin și 71% din consumul de vin.
În documentul final este subliniat faptul că diversitatea statelor membre și a observatorilor care compun OIV, precum și diversitatea experților acestora, de la mediul academic până la viticultori, crame, întreprinderi, asociații de marketing sau de consumatori, contribuie la îmbogățirea muncii bazate pe consens. Noile aderări succesive au întărit expertiza colectivă dezvoltată în cadrul organizației, a cărei competență este pe deplin recunoscută pe scena internațională în beneficiul producătorilor, consumatorilor și altor actori din sectorul vitivinicol;
Miniștrii prezenți la Dijon salută încheierea cu succes a discuțiilor din cadrul Comitetului pentru Aditivi Alimentari al Codex Alimentarius, care au dus la introducerea unei referințe la codul OIV privind practicile oenologice pentru unii membri în standardul Codex referitor la Aditivii Alimentari (CXS 192-1995), datorită situației unice privind utilizarea aditivilor în vin. Acest lucru reafirmă obiectivele OIV de a asista alte organizații internaționale și de a contribui la armonizarea practicilor și standardelor existente. Aceasta subliniază statutul OIV ca organizație de referință internațională pentru sectorul vitivinicol și pentru strugurii de masă, atât proaspeți, cât și procesați.
Semnatarii documentului reamintesc angajamentul lor față de cele mai înalte standarde de guvernare a organizației, în special în ceea ce privește transparența și responsabilitatea, și dorința lor ca organizația să fie un exemplu în ceea ce privește respectarea incluziunii, diversității, multiculturalismului și multilingvismului, care sunt valori fundamentale ale multilateralismului.
Miniștrii reafirmă importanța sectoarelor vitivinicole în societățile lor ca o sursă de valoare în fiecare dintre cele trei piloni ai dezvoltării durabile:
a) În primul rând, economic, lanțul de valoare al viței de vie și vinului implicând un număr de sectoare economice, inclusiv podgorii și producția de vin, cercetare în toate etapele lanțului, pepiniere viticole, viticultură, producția de vin, struguri de masă și derivatele acestora, industrii auxiliare cum ar fi dopurile, butoaiele sau sticlele, distribuția, marketingul, comerțul, turismul, educația, gastronomia și ospitalitatea;
b) În al doilea rând, social, contribuind la menținerea și crearea de locuri de muncă, întărind legăturile cu teritoriul, promovând identitatea regională și valoarea adăugată, încorporând o cultură și un patrimoniu care au evoluat de-a lungul a mii de ani în numeroase și variate expresii regionale, toate acestea contribuind semnificativ la vitalitatea zonelor rurale și permițând investiții în comunitățile locale și popoarele indigene;
c) În al treilea rând, din punct de vedere al mediului, prin promovarea unor practici ambițioase, reziliente și durabile, cum ar fi intensificarea durabilă, practicile agroecologice și alte abordări inovatoare și răspunsuri la diferite provocări ecologice, inclusiv oferirea de rezervoare de biodiversitate, limitarea eroziunii solului, captarea carbonului sau acționând ca un mijloc de combatere a incendiilor și toate eforturile de reducere a deșeurilor și impactului asupra mediului pentru a susține o economie circulară.
Cele 50 de delegații subliniază că sectorul se confruntă cu noi provocări, conform ultimelor date, care arată:
a) o reducere a suprafeței plantate cu viță de vie la nivel global, precum și o producție neregulată sau chiar în scădere în ultimii ani;
b) o schimbare în modul în care oamenii consumă vin și produse din vin, datorată unor factori legați în special de schimbările din societate, răspunsul consumatorilor la un mediu internațional incert, schimbările demografice și apariția de noi tendințe de consum, în special în rândul tinerilor consumatori, care își îndreaptă preferințele către produse noi;
c) o încetinire a comerțului internațional cu vin și persistența unor bariere tehnice și non-tarifare nejustificate care afectează comerțul într-un sector puternic dependent de exporturi.
OIV recunoaște că efectele schimbărilor climatice amplifică provocările menționate mai sus, în special prin:
a) efectele negative ale evenimentelor meteorologice extreme asupra cultivării viței de vie și producției de vin, care fac dificilă gestionarea potențialului de producție;
b) riscul de dezechilibre în ciclul de creștere și în elaborarea produselor, impactând atât soiurile de viță de vie, cât și echilibrul vinurilor;
c) o posibilă evoluție a geografiei regiunilor viticole existente pe termen mediu și lung;
Miniștrii din cele 50 de state membre ale OIV și-au reînnoit angajamentul față de dialogul din cadrul organismelor OIV, discutat la Brescia, Italia, pe 12 aprilie 2024, și insistă asupra următoarelor obiective pentru a răspunde provocărilor și oportunităților sectorului:
a) Promovarea durabilității sectorului
din punct de vedere economic, prin adaptarea producției la schimbările din cererea de pe piață, asigurând în același timp condiții de producție de înaltă calitate și acordând o mai mare atenție consumatorului prin informare, transparență și educație, la care inițiativele de promovare a produselor din viță de vie pot contribui, crescând în același timp conștientizarea importanței consumului responsabil;
din punct de vedere social, prin menținerea capacității de a genera locuri de muncă, asigurând în același timp condiții atractive pentru exercitarea acestor profesii, în special prin educație și formare, care vor asigura transmiterea cunoștințelor și abilităților necesare și adaptarea acestora;
din punct de vedere al mediului, prin susținerea inovației, a practicilor de cultivare și oenologice ambițioase, reziliente și durabile, care îmbunătățesc adaptarea și contribuie la atenuarea schimbărilor climatice, precum și la biodiversitate, cum ar fi conservarea și utilizarea diversității viticole, experimentarea unor noi soiuri de viță de vie, intensificarea durabilă, practicile agroecologice și alte abordări inovatoare și gestionarea mai eficientă a resurselor de apă și sol;
b) Promovarea patrimoniului mondial viticol și vinicol și a aspectelor sale istorice, culturale, umane, sociale și de mediu și reafirmarea locului unic al viței de vie și vinului în țările producătoare și consumatoare;
c) Afirmarea rolului important al OIV în minimizarea impactului negativ al consumului nociv de băuturi alcoolice;
d) Continuarea diseminării extinse a lucrărilor OIV, inclusiv în cadrul altor organizații interguvernamentale, pentru a asigura o concurență echitabilă între producători, a facilita accesul pe piață și a garanta informații uniforme pentru consumatori;
e) Aprecierea activității OIV în cadrul guvernelor lor și în organismele internaționale relevante, precum și pentru operatorii din sectorul viței de vie, vinului și al altor produse derivate din acestea.
