Sursa foto: PxHere
Vortexul polar a lovit, din nou, în mijlocul primăverii, așa cum o face de mai mulți ani încoace. Este surpriza meteo a fiecărei primăveri. Ziua, fulgii mari de zăpadă cad poetic peste pomii înfloriți și noaptea înghețul distruge florile, provocând pagube considerabile fermierilor.
G4Food a publicat în aceste zile, când valul de frig a măturat o mare parte din teritoriul României, în special zona de nord, mai multe relatări ale unor agricultori care și-au văzut livada avariată de intemperia manifestată de duminică încoace.
Pomii (cireșii) și arbuștii (alunii aflați în perioada de înflorire maximă au fost cei mai vulnerabili. Florile au fost tăiate de ger, s-au înnegrit și au căzut. În unele ferme, pagube de 100%. De suferit au și albinele.
Ministerul Agriculturii nu a semnalat pe site-ul propriu situația din țară. Nicio referire la distrugerile provocate de vortexul polar fermelor pomicole și horticole, deși are în subordine 42 de direcții agricole.
O comunicare instituțională publică ar fi necesară, cu precizările de rigoare pentru fermierii afectați. Ce au ei de făcut în astfel de condiții? Cui trebuie să se adreseze pentru a fi evaluate pagubele în eventualitatea acordării unor compensații financiare? Ce trebuie să facă pentru a solicita scutiri fiscale?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Sunt tot soiul de legi și de proceduri, dar sunt pierdute în „jungla legii”. O prezentare simplă, sintetică, a acestora ar fi binevenită. Sigur, fermierii ar trebui să se bazeze și pe asociații, dar, din păcate, mediul asociativ agricol din România mai are mult de lucru la capitolul comunicare. În plus, pomicultorii și horticultorii nu au structuri asociative proprii puternice, sunt membri ai unor asociații naționale reprezentative la nivel de sector vegetal.
Or, aici, ”cerealele” au întâietate, fiindcă sunt mărfuri agricole exportate în stil mare. Ce voce să aibă pomicultorii? Ce e ”mărul românesc”? Ce e ”cireașa românească”? Fructe autohtone efațate de importuri. Neinteresant! Fermierii din aceste sectoare sunt mai mult pe cont propriu, niște visători romantici ai agriculturii.
Este adevărat că fondurile europene sunt direcționate și către livezile românești, însă degeaba ai un tractor nou, o plasă antigrindină și un depozit cu temperatură reglabilă și cu linie de ambalare/etichetare dacă vortexul polar/înghețul târziu din aprilie îți nenorocește pomii în floare.
Politica Agricolă Comună ( PAC ) finanțată de la Bruxelles pune la dispoziția statelor membre câteva instrumente financiare pentru a ajuta fermierii ale căror culturi agricole și/sau animale au fost afectate de condițiile meteo sau de boli.
În fostul exercițiu financiar ( 2014 – 2020, cu prelungire până în 2023 ) a fost activă submăsura 17.1 prin care statul român acoperea până la 70 % din valoarea primei de asigurare a fermierilor. Înghețul de primăvară s-a aflat pe lista riscurilor eligibile. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale ( AFIR ) a anunțat că s-ar fi înscris peste 6.000 de fermieri și că suma alocată pentru acoperirea primelor de asigurare ar fi fost de peste 25.000.000 de euro, dar nu știm câți pomicultori și horticultori au accesat-o.
Pe de altă parte, relația fermier – asigurator în România este una complicată. Când un fenomen meteo devine preponderent, asiguratorii reevaluează condițiile contractuale și ridică în sus prețul pachetului de asigurare. Așa s-a întâmplat în cazul secetei, în ultimii ani. Fermierii ale căror venituri au scăzut, tocmai din cauza schimbărilor climatice!, nu mai au apetit pentru asigurare. Le trebuie cash flow pentru lucrări. Și așa se formează cercul vicios.
În noul exercițiu financiar, există două măsuri: DR 31 și DR 32, dedicate managementului riscurilor. Deocamdată, sunt neactivate, deși potrivit Planului Strategic, fermierilor beneficiari ai subvențiilor agricole le este reținut un procent de 3%:
”Instrumentul de gestionare a riscurilor se va constitui din contribuțiile tuturor fermierilor beneficiari de plăți directe prin reținerea anuală a unui procent de 3% din plățile directe care urmează a fi plătite fiecărui fermier în parte, la care se adaugă contribuția publică din FEADR și co-finanțarea de la bugetul de stat. Astfel, fermierii vor avea asigurat un sprijin sub forma unei despăgubiri în cazul în care se confruntă cu pierderi ale producției care intră sub incidența condițiilor de eligibilitate prevăzute în cadrul intervenției care să le asigure un sprijin financiar pentru a le permite acoperirea cel puțin a unei părți a cheltuielilor efectuate. Totodată, se va asigura un sistem eficient de management al riscurilor pentru fermierii din sectoarele legume-fructe și viticultură în vederea atenuării gradului de vulnerabilitate în faţa ameninţărilor externe de tipul fenomenelor climatice extreme”.
Măsurile rămân la timpul viitor, deși valul de frig lovește în prezent! În România, în documente stăm bine, în practică dăm chix. Dacă mai invoc și birocrația complicată, povara administrativă, care descurajează fermierii pomicultori să facă demersurile necesare pentru obținerea unei compensații financiare avem sub ochi situația completă, dezolantă, de ev mediu.
Pe de o parte, fenomene meteo tot mai virulente, care provoacă pagube în ferme, pe de altă parte, o comunicare precară, dacă nu chiar absentă cu totul, dinspre autorități și asociațiile agricole către fermierii afectați.
O caracteristică principală a democrațiilor este comunicarea vie, simplă și promptă a autorităților către cetățeni, inclusiv către fermieri. Acest lucru este și mai simplu de obținut în era digitalizării.
Ministerul Agriculturii ar trebui să publice de urgență setul de acțiuni pe care le-ar putea iniția fermierii afectați de intemperii, cu precizări privind:
- instituțiile cărora trebuie să se adreseze;
- demersul pe care trebuie să-l facă un fermier păgubit;
- condițiile minime de eligibilitate pe care trebuie să le întrunească, în eventualitatea încasării unui sprijin financiar;
- instrumentele financiare publice pe care le poate accesa;
- lista companiilor de asigurare care au pachete pentru sectorul agricol;
- metode actuale, confirmate agronomic, de combatere a înghețului de primăvară și de reducere a pagubelor.
Direcțiile agricole județe au site-uri proprii, pot disemina informațiile utile fermierilor, în situații de criză climatică.
