În 2024, an secetos, Uniunea Europeană, sursă de finanțare pentru fermieri, este scoasă din discursul public. 2.000.000.000 de euro intră anual în agricultura românească, din bugetul european, drept plăți directe. PSD pune sigla de partid pe fondurile europene.
Jurnaliștii și fermierii semnalează efectele dezastruoase ale secetei și fenomenelor meteo extreme însă cei mai mulți dintre ei evită să precizeze un lucru: agricultura românească, după 2007, este finanțată de la bugetul european. Din relatarea unor situații dramatice lipsesc, deseori, informațiile esențiale despre plățile directe acordate fermierilor din bugetul comunitar. Uniunea Europeană e dată deoparte, ca și cum nu ar exista, deși banii de la Bruxelles sunt vitali pentru cele mai multe afaceri agricole.
Seceta puternică a făcut ravagii în unele zone agricole din România, ( și ) în acest an. G4Food a semnalat constant, încă din primăvară, efectele negative pe care seceta ( pedologică și atmosferică sau arșița ) și alte fenomene meteo extreme ( vijeliile, grindina, înghețurile târzii, variațiile mari de temperatură în intervalul zi-noapte ) le-au avut asupra culturilor agricole ( pomi fructiferi, cereale, plante oleaginoase, viță-de-vie, legume ).
Am publicat reportaje realizate în teren, având ca interlocutori fermieri care se confruntă cu dificultăți financiare, din cauza unor recolte slabe și foarte slabe care le pun în pericol solvabilitatea în relația cu creditorii.
Am arătat pe viu, din câmp, în înregistrări audio-video și fotografii dezastrul provocat de secetă în ferme din sud-estul României.
Am discutat la telefon cu fermieri din toate regiunile țării despre cum afectează schimbările climatice activitatea lor agricolă.
G4Food este o cronică în mișcare, onestă și obiectivă, a sectorului agroalimentar românesc.
Tocmai de aceea țin să remarc un lucru deplorabil: majoritatea jurnaliștilor și fermierilor care vorbesc despre ravagiile făcute de secetă ignoră, intenționat sau nu, să menționeze un fapt major: fermierii români sunt beneficiari ai unor plăți directe care contează enorm în afacerea lor agricolă, mai ales în vremuri de criză.
Orice fermier român activ care deține minim 1 ha de teren agricol și în interiorul acestui hectar de teren agricol se află o parcelă de minim 0,33 ha este eligibil să încaseze subvenția agricolă de bază, numită acum BISS.
Cuantumul acestei subvenții de bază este de aproximativ 100 de euro/ha. Are 100 de ha de teren eligibile? Încasează 10.000 de euro anual, drept subvenție de bază. Peste această subvenție pot fi adăugate alte tipuri de plăți directe, care urcă totalul la aproximativ 200 de euro/ha. Deci, suma totală poate fi de 20.000 de euro. Are culturile înscrise în agricultura ecologică? Subvenția poate urca la 300 de euro.
Dar dacă lucrează 1.000 de ha? Subvenția de bază e 100.000 de euro. Cu adaosuri, 200.000 de euro.
După cum am arătat într-un alt articol, în România, impozitul pe subvenție este cel mai mic din UE, 0,01 euro/1 euro subvenție. În Franța este de 0,18 euro/1 euro. Avantaj major fermierul român.
Sigur, aceste subvenții intră în ecuația afacerii agricole, configurată de: costurile per hectar ( directe și indirecte ), de producție, de prețul din piață, de plata arendei, etc. Această ecuație poate fi diferită de la o fermă la alta. Subvenția agricolă este însă un plus, un cadou primit de fermier și acest lucru nu trebuie eludat.
Și crescătorii de animale încasează subvenții europene: pentru pășune ( poate ajunge la 3-400 de euro/ha ), un Sprijin Cuplat pentru Zootehnie ( peste 300 de euro/cap bovină, 20 de euro/cap ovină ).
Povestea dramatică a unui fermier trebuie să conțină și informații despre subvenții. Altfel, este incompletă, nu prezintă adevărul în totalitate. Sigur, nu contest că, uneori, îți poate scăpa, ca jurnalist, acest amănunt, ținând cont de numărul mare de interlocutori. Însă e problematic, mai ales pentru jurnaliști, ca această eludare să devină regulă. Semn de incompetență, de lașitate sau de practicarea cu rea-credință a meseriei.
Nu am să arăt cu degetul către un caz sau altul, nu dau exemple sau nume. Aici constat o stare de lucruri, cititorii care frecventează presa agricolă și presa mainstream care abordează și domeniul agroalimentar pot verifica, după ce am lansat acest semnal: în relatările despre secetă, Uniunea Europeană e marele absent. Și Uniunea Europeană alocă peste 2.000.000.000 de euro anual, drept plăți directe.
Fermierii obișnuiesc să reclame că subvențiile sunt mici, că Uniunea Europeană îi nedreptățește. Nu este adevărat: România ocupă locul șapte în ce privește mărimea plafonului financiar alocat de Bruxelles. Dacă subvențiile sunt mici este fiindcă guvernele de la București au decis să împartă plafonul acesta astfel încât să meargă bani mulți pentru Pilonul II, ”Dezvoltare rurală”, pentru proiecte. Dacă s-ar aloca mai mulți bani pentru Pilonul I, ”Plăți directe”, subvențiile ar crește.
Subvențiile agricole par să fie foarte importante și pentru propaganda electorală a PSD: ministrul Agriculturii și secretarii de stat distribuie pe Facebook materiale de informare privind acordarea subvențiilor agricole și a banilor pentru proiecte de dezvoltare rurală, cu sigla partidului.
Nu, fondurile europene nu sunt plătite din bugetul PSD ( care, oricum, și acesta este din sursă publică ), vin din bugetul european, de la toți cetățenii Uniunii Europene. PSD dezinformează în interes electoral când pune sigla de partid pe fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală, pe rețelele de socializare.
Iată, așadar, cum din agricultura românească, instrumentată electoral, este scoasă Uniunea Europeană, sursa de bani și de prosperitate pentru fermierii români, după 2007 încoace.
Dovadă de ingratitudine neaoșă!
