Sursa foto: Unsplash
Suntem conștienți de faptul că avem un consum prea mare de sare. Și nu este vorba doar de sarea pe care o adăugăm în mâncare, ori de cea pe care o presărăm direct în farfurie, ci mai ales de sarea care există natural în toate produsele de origine animală și cea conținută într-o multitudine de alimente – chiar și cele care pot avea un gust dulce, precum pâinea, cerealele, mezelurile, sosurile, condimentele, chipsurile, biscuiții și supele și așa mai departe. În fapt, tot ceea ce mâncăm conține și sare.
Sarea joacă un rol esențial în funcționarea organismului uman, dar numai cu măsură
Sarea joacă un rol esențial în funcționarea organismului uman și este cea mai importantă sursă de sodiu. Pe numele ei chimic clorură de sodiu (NaCl), aceasta este alcătuită din 40% sodiu și 60% clorură, dar deseori termenul de „sare” și „sodiu” sunt adesea folosiți interschimbabil. Unele tipuri de sare sunt îmbogățite cu iod, fier, acid folic sau o combinație a acestora.
Implicată în transmiterea impulsurilor nervoase și în reglarea presiunii arteriale, prin menținerea echilibrului hidroelectrolitic, sodiul din sare este esențial pentru multe funcții ale organismului, inclusiv sănătatea sistemului nervos, absorbția nutrienților, menținerea normală a nivelului de colesterol și funcția musculară. Această importanță fiziologică poate explica de ce alimentele sărate sunt percepute ca fiind plăcute la gust.
De cealaltă parte excesul de sodiu, prin aportul de sare este una dintre cauzele principale ale tensiunii arteriale crescute – la rândul factor determinant pentru accidente vasculare. Sunt foarte multe dovezi care arată o legătură între aportul ridicat de sodiu și un risc crescut de cancerul gastric, obezitate, osteoporoză, diabet și bolile renale. Studii aprofundate au stabilit o legătură directă între unele afecțiuni cerebrale asociate deficitului cognitiv și excesul de sare, precum și dezvoltarea unei dependențe reale față de alimentele sărate, similară cu cea pentru zahăr.
Cantitatea de sare consumată de oameni a crescut exponențial în ultima sută de ani, ceea ce a dus la explozia afecțiunilor provocate sau agravate de aportul prea mare de sodiu.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Un plan care se dorea „salvator”, ratat
În 2013, statele membre ale Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au adoptat un plan de acțiune, care include obiective globale voluntare, și care urmăreau o reducere relativă cu 30% a consumului mediu de sodiu până în 2025. Obiectivul fiind acela de a ajunge la un aport de maximum 2000 mg/zi.
Reducerea consumului de sodiu fiind considerată de OMS drept una dintre cele mai eficiente intervenții în domeniul sănătății publice la nivel global, oferind un randament estimat al investiției de 13-78 USD pentru fiecare dolar investit.
Obiectivele nu au fost realizate decât într-o foarte mică măsură, doar 5% dintre statele membre ale OMS au reușit implementarea unor politici obligatorii și cuprinzătoare care să conducă, în mod real, la reducere a consumului de sodiu, în timp ce 73% dintre state nu au implementat nici un mecanism care să urmărească atingerea acestui scop. Restul statelor au semnalat importanța acestui demers, dar implementarea este una voluntară. Suntem în această din urmă situație. Mesajele de tipul „Evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi pentru o viață sănătoasă!” au acest scop, dar impactul lor rămâne unul extrem de redus.
OMS estima, că o astfel de decizie ar fi salvat viața a peste 7 milioane de oameni până în 2030.
„Dieta nesănătoasă este una dintre principalele cauze ale mortalității și îmbolnăvirilor la nivel global, iar consumul excesiv de sodiu este unul dintre principalii factori responsabili”, a declarat dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Acest raport arată că majoritatea țărilor nu au adoptat încă politici obligatorii de reducere a sodiului, ceea ce expune populația la riscuri majore, precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. OMS solicită tuturor țărilor să implementeze măsurile «Best Buys» pentru reducerea consumului de sodiu și îndeamnă producătorii alimentari să respecte reperele stabilite de OMS pentru conținutul de sodiu din alimente”.
Ce cuprinde planul OMS
Reducerea consumului de sodiu presupune adoptarea unor politici obligatorii care să impună reformularea produselor alimentare pentru a conține mai puțină sare și stabilirea unor limite pentru cantitatea de sodiu din alimente și mese, implementarea unor politici de achiziție publică pentru a restricționa prezența alimentelor bogate în sare/sodiu în instituții publice, precum spitale, școli, locuri de muncă și cămine de bătrâni și etichetarea nutrițională pe partea frontală a ambalajului, pentru a ajuta consumatorii să aleagă produse cu un conținut mai scăzut de sodiu.
Singurul demers general implementat au fost campaniile de informare și educare în masă pentru schimbarea comportamentului și reducerea consumului de sare/sodiu, dar acestea s-au bazat doar pe conformarea voluntară.
Ideal, de la 10 la 5 grame de sare pe zi
Consumul mediu global de sare este estimat la 10,8 grame pe zi, de peste două ori mai mult decât recomandarea OMS, care este de mai puțin de 5 grame de sare pe zi (aproximativ o linguriță).
Printre principalele surse de sodiu se numără:
- Pâine: pâine pentru sandvișuri, baghete, crackers
- Mezeluri procesate: salam, bacon, pastramă, șuncă, cârnați
- Gustări sărate: chipsuri, cartofi prăjiți, biscuiți sărați, alune sărate
- Brânzeturi și produse pe bază de brânză: brie, brânză la conservă, brânză de tip „string cheese”, cheddar, mozzarella
- Deserturi pe bază de cereale: brioșe, prăjituri, biscuiți
- Supe: la conservă, congelate, sub formă de pudră
Soluții simple pentru reducerea consumului de sare
Prepararea meselor acasă permite un control eficient al cantității de sare folosite. Optează pentru ierburile aromatice și condimentele naturale precum usturoiul, lămâia, oțetul de mere, busuiocul, cimbrul sau pătrunjelul pentru a da savoare preparatelor.
Folosește sare grunjoasă, în locul celei fin măcinate. Alege alimente cu mențiuni precum „conținut redus de sodiu” sau „fără sare adăugată” și compară cantitatea de sodiu pe 100 de grame de produs pentru a face alegeri mai bune.
Limitează concumul de mezelurile, snacks-urile sărate, brânzeturile procesate și supe instant, pentru că acestea sunt printre cele mai mari surse de sare ascunsă. Optați pentru variante proaspete sau preparate acasă.
Înlocuirea bruscă a sării poate fi dificilă, dar o scădere graduală permite papilelor gustative să se adapteze la un gust mai puțin sărat fără a compromite plăcerea mesei.
