Sursa foto: Pexels (colajG4Food)
O fermă din județul Ialomița a început să testeze sorgul pe o suprafață de 2 hectare, o cereală arhaică rezistentă la căldură, originară din Africa, în condițiile în care canicula și seceta au compromis porumbul și alte culturi. Experimentul a fost parțial reușit și îi dă speranțe pentru viitor Iuliei Blagu, administratorul fermei de familie.
Succesul a fost parțial deoarece, deși planta s-a descurcat foarte bine, fiind singura verde într-o „mare” de culturi uscate, în lipsa altor opțiuni, precum porumbul sau floarea-soarelui, păsările înfometate din zonă au mâncat jumătate din semințe. „Toate păsările au atacat sorgul, consumând jumătate. Nu ne așteptam la asta”, a declarat pentru G4Food, Iulia Blagu.
Ea spune că la anul, când vor fi mult mai multe hectare cultivate cu sorg, problema nu va mai fi la fel de mare. „Sperăm că anul viitor vom avea o suprafață extinsă. Și alți fermieri din zonă și-au declarat intenția de a cultiva sorg. Sperăm să nu mai fim în această situație în care [la noi] să fie singura sursă de hrană”, a adăugat ea.
Iulia Blagu spune că are deja un contract pentru a vinde sorgul. Acesta este căutat în pentru hrana păsărilor, în special a porumbeilor. Blagu spune că a înțeles că sorgul este amestecat cu alte cereale pentru a da, în mod natural, o tentă roșie cojilor de ouă și pentru a face gălbenușul mai închis la culoare.
Sorgul este principala cereală folosită pentru producția de pâine în Africa, dar în România făina de sorg nu este încă populară în alimentația oamenilor. Asta deși cereala este bogată în nutrienți, bogată în vitamine și minerale esențiale, fibre, antioxidanți și proteine, potrivit publicației Healthline.
Întrebată de unde a aflat despre sorg, Blagu a spus că a auzit despre cereală la asociația din care face parte și în discuțiile cu alți fermieri. „Noi nu suntem agronomi în fermă”, a precizat ea.
Introducerea sorgului în fermă nu este o operațiune costisitoare, potrivit Iuliei. Au atașat doar niște site la combină care costă mai puțin de 2.000 de lei. „Nici investiția aceasta nu o făceam dacă un alt fermier (care ar fi cultivat sorg – n.e.) avea aceste site. Le împrumutam”, a mai spus ea.
La anul, ferma va paria mult mai serios pe sorg. Dintre cele 70 de hectare cultivate acum cu porumb, cel puțin jumătate vor fi cultivate cu această cereală. Alte plante pe care Iulia Blagu vrea să le cultive la ferma sa sunt năutul și coriandrul. Ar fi început să testeze și năutul anul acesta, însă nu a reușit să facă rost de semințe.
Foarte interesant. Marile de culturi uscate sunt vizibile de ani buni. Probabil ca in curand din spatiu. Intrebarea e de ce insistam. Si pe vremea comunistilir auzeai doar de cultura de porumb, grau, soia, floarea soarelui, orz, ovaz si ca suntem granarul mandru. Nu poti trai din faina, malai, ulei.
Azi e la fel, era un articol pe g4 cum ca suntem pe locul cinci la cereale, asta. in conditiile in care se vorbeste de incalzire globala de ceva timp, in conditiile in care nu cred ca e o solutie sa iei subventie de calamitate dar sa nu te intrebi ce masuri poti lua ca sa nu irosesti resursele. In conditiile in care toti medicii iti spun sa mananci legume si mai putina carne si paine sau patiserii. Nu am vazut legume in afara curtilor sau in sere, si umblu destul de mult. Incerc sa cumpar legume care nu au traversat tari, ca sa nu poluez, dar ale noastre sunt scumpe sau nu exista. Oare nu chiar cerealele astea au adus desertificarea? Sa ari pamantul in miez de vara pare o tampenie cand te gandesti ca ar trebui evitata absorbtia de caldura in sol tocmai cand afara sunt 45C. Acoperisurile le-am vopsi, dar solul rascolit e mult mai intins. Se pare ca prin ce facem-constructii si agricultura- ignoram toate principiile prin care planeta se racoreste inclusiv in lunile de vara: nu exista umbra pentru ca terenurile intinse sunt destinate agriculturii iar in constructii expunem la soare materiale cu proprietati termice extrem de defavorabile. Indiferent cat de fierbinte e vara, la marginea unei paduri, dimineata, e roua, umiditate la sol, in timp ce pe vaste terenuri arate nu se aventureaza nici pasarile, e uscat, e uimitor ca mai creste totusi cate ceva. Dupa expunerea atat de grava la soare solul oricum isi pierde microbiomul captator de azot, fara de care e doar desert. Sol fiert, nu pare logic sa functioneze. Am vazut zone pe care scrie natura2000 la sosea si daca intri, la 200 m e orz sau grau.
Solutia au dat-o agricultori din alte tari: suprafetele mari fragmentate cu hedge-uri frecvente, dar nu salcam monocultura, neaparat biodivers. Si la umbra hedge-ului poate cresc si legumele. Aceste fragmentari din copaci si arbusti aduc si mentin umiditate, modifica miscarea curentilor de aer si multe alte beneficii.
Apoi de ce nu pasuni, suprafete nearate care nu se mai incalzesc. Ieri, o turma de oi si capre state in miez de zi, 35 C, la umbra scheletului unui stalp de inalta tensiune, pe un camp arat. Ciobanul dormea pe aratura, am claxonat de teama ca ar putea fi mort in conditiile alea. Nu era un fir de nimic cat vedeai cu ochii, tortura pentru biata turma. Iar untul din lapte de la animale crescute pe pasune e mult mai scump dar si contine ce trebuie, nu mananci doar grasime.
Dar cerealele sunt mai usor de vandut, se lucreaza mecanizat, se castiga mai usor. Daca le mai plimbi si cu vaporul pana sunt mai bine cotate…Consecinta, dupa un timp, epuizarea si distrugerea, desertificarea. Daca e ceva ce va face diferenta, nu o sa vina de la un agronom clasic. Solutia e complexa, necesita intelegerea functionarii unui ecosistem intreg. Necesita si un consumator care nu e incapatanat sa manance acelasi lucru toata viata si care sa vrea sa manance mai putin si de calitate nu mult si prost.