motortion | Dreamstime.com
Norvegia este pe punctul de a promulga una dintre cele mai cuprinzătoare interdicții din Europa referitoare la reclamele la alimentele nesănătoase ce vizează copiii și adolescenții, în urma unei inițiative similare a Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, potrivit Radioromania.ro .
Producătorii și furnizorii de alimente din țara nordică au restricționat în mod voluntar acest tip de comercializare pentru copiii sub 13 ani începând din anul 2013, însă noul proiect de lege ar face ca interdicția să fie obligatorie, transmite sursa citată.
Ce prevede proiectul de lege
Reglementarea ar interzice complet reclamele la alimente nesănătoase precum bomboanele, înghețata și sucurile și s-ar baza pe „praguri nutritive” pentru a identifica cele mai nesănătoase oferte din alte categorii de alimente, precum iaurtul și cerealele cu conținut ridicat de zahăr. În plus, ar urma să fie prevăzute amenzi mari în caz de încălcare.
De asemenea, planul ar ridica pragul de vârstă al interdicției la 18 ani, spre deliciul apărătorilor consumatorilor și consternarea industriei alimentare și a băuturilor din Norvegia.
Publicul are timp până la sfârșitul lunii noiembrie să își exprime opiniile cu privire la această regulă, pe care guvernul norvegian o prezintă ca pe o modalitate de a sprijini sănătatea copiilor și de a reduce inegalitățile sociale.
„Alimentele și băuturile nesănătoase constituie o mare parte din bolile populației în general. Intenția este ca interdicția să reducă presiunea atât asupra părinților, cât și asupra tinerilor înșiși de a face alegeri nesănătoase”, a declarat ministrul adjunct al Sănătății Usman Ahmad Mushtaq pentru Euronews Health.
Obezitatea infantilă este asociată cu mai multe probleme de sănătate ce își pot face apariția mai târziu în viață, inclusiv boli de inimă, diabet de tip 2, boli hepatice cronice, afecțiuni articulare și fertilitate redusă.
Între 15 și 21% dintre copiii norvegieni sunt supraponderali sau obezi, comparativ cu aproximativ 30% în Europa și în unele părți ale Asiei Centrale.
Puține țări au restricționat reclamele la produsele alimentare nesănătoase destinate copiilor, astfel încât nu există încă prea multe dovezi care să demonstreze că acest lucru reduce efectiv obezitatea infantilă.
Însă, potrivit cercetărilor, comercializarea alimentelor nesănătoase afectează preferințele, achizițiile și obiceiurile alimentare ale copiilor, contribuind la dietele nesănătoase și la problemele legate de greutate.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat pentru prima dată în 2010 ca țările să limiteze publicitatea pentru alimentele și băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de grăsimi, zahăr și/sau sare, ca parte a unei serii de politici de promovare a dietelor mai sănătoase.
În anul 2023, OMS a recomandat restricții mai stricte prin care țările să creeze „modele de profil nutritiv” care să identifice cele mai nesănătoase alimente și să limiteze comercializarea acestor produse.
Aceasta este abordarea pe care o adoptă Norvegia, deși Mushtaq a declarat că pragurile nutritive vor fi probabil similare cu categoriile definite de industrie folosite în sistemul său de autoreglementare.
Taxa pentru încălcări ar putea fi de până la 4% din veniturile anuale ale unei companii, a spus el. Încă nu este clar cum vor fi monitorizate eventualele încălcări și dacă societățile vor beneficia de o perioadă de grație înainte de a fi sancționate cu o amendă.
Propunerea s-ar putea schimba
Detaliile interdicției vor fi stabilite în săptămânile următoare, iar principalul lobby al întreprinderilor din țară, Confederația Întreprinderilor Norvegiene, va face presiuni pentru a aduce modificări, potrivit lui Petter Haas Brubakk, care conduce filiala sa pentru alimente și băuturi.
Principala lor preocupare este creșterea limitei de vârstă la 18 ani, a declarat Haas Brubakk pentru Euronews Health. El s-a întrebat cum va identifica Ministerul Sănătății marketingul adresat tinerilor de 18 ani, spre deosebire de cel adresat tinerilor de 17 ani.
Aceștia sunt îngrijorați de faptul că regula ar dezavantaja companiile norvegiene în raport cu concurenții străini. Atunci când Norvegia a crescut taxele pe ciocolată și produse de cofetărie în anul 2018, cumpărătorii au trecut granița în Suedia.
„Obiectivul nostru principal este ca regulamentul să fie cât mai clar posibil”, a declarat Haas Brubakk, în special în ceea ce privește categoriile de produse și pragul de vârstă.
La rândul lor, susținătorii regulamentului privind publicitatea sunt nemulțumiți de limita de vârstă de 18 ani, dar doresc ca aceasta să fie mai degrabă extinsă decât eliminată.
Kathryn Backholer, profesor de politici de sănătate publică la Universitatea Deakin din Australia, a subliniat modelul „agnostic în funcție de vârstă” al Regatului Unit, care va interzice reclamele la junk food în timpul orelor de maximă audiență la televizor, în loc să restricționeze reclamele doar în jurul programelor pentru copii, atunci când va intra în vigoare în anul 2025.
O altă problemă a planului norvegian, în opinia lui Backholer, este că mărcile alimentare ar putea continua să facă publicitate folosind numele sau logo-urile lor, atât timp cât nu promovează un anumit produs considerat nesănătos.
Aceasta nu este prima dată când Norvegia încearcă să interzică publicitatea pentru alimente nesănătoase. Încercarea sa anterioară din 2012 a cedat sub presiunea industriei alimentare și a băuturilor, deschizând calea pentru sistemul autoreglementat.
Sursa: Radioromania.ro
Foto: motortion | Dreamstime.com
