Ninsorile, prilej de bucurie și factor de risc
Ninsorile din aceste zile sunt un motiv de bucurie pentru fermierii din sectorul vegetal. Precipitațiile, destul de bogate, din ultima perioadă contribuie semnificativ la creșterea rezervei de apă din sol. Dar există și unele riscuri, generate de păstrarea unor practici agricole incorecte…
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ninsorile au readus la optim umiditatea solului
Precipitațiile destul de însemnate căzute în ultima perioadă, la nivelul întregii țări, sunt un motiv de bucurie. Cu atât mai mult cu cât s-a așternut și un strat de zăpadă.
Neaua nu numai că asigură protecția culturilor de toamnă împotriva frigului, dar înseamnă și o infiltrare lentă a apei în sol.
Pentru cereale este un bun stimulent al înfrățirii.
Conform datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), la această dată rezerva de umiditate din sol pe secțiunea de adâncime 0 – 100 de centimetri este optimă în majoritatea regiunilor țării. Doar în nord – vestul Banatului se mai înregistrează un deficit moderat, a transmis ANM.
Așadar, sunt motive de optimism în ceea ce privește recolta de cereale și rapiță.
Fertilizarea este interzisă, în această perioadă
Dincolo de motivele de bucurie, specialiștii agricoli atrag atenția asupra unei practici răspândite, dar foarte dăunătoare. Este vorba de aplicarea de îngrășăminte, în general, și în special de uree.
„Este o practică de două ori greșită. În primul rând că este interzisă de normele de eco – condiționalitate. În al doilea rând este o risipă de bani și energie”, explică Aurel Pană, un cunoscut agronom.
„Fertilizarea terenurilor agricole acoperite de zăpadă sau sol înghețat este interzisă. Conform normelor de bune practici agricole și legislației din România (Ordinul nr. 333/165/2021), aplicarea oricărui tip de îngrășământ – inclusiv uree – pe terenurile cu exces de apă, înghețate sau acoperite cu zăpadă nu este permisă pentru a respecta condiționalitatea subvențiilor APIA”, arată acesta.
De ce ureea nu își face treaba pe vreme rece
În afara acestui lucru, arată specialistul, aplicarea de uree este absolut inutilă. Ureea nu este absorbită direct de majoritatea plantelor. Ea trebuie să treacă prin două etape în sol. Primul dintre ele este hidroliza ureei, realizată de enzima numită urează. În timpul acestui proces este transformată în amoniu (NH₄⁺).
Urmează apoi nitrificarea, realizată de bacterii din sol. Amoniul este transformat în azot nitric (NO₃⁻). Abia acest compus poate fi preluat de plante.
Dar ambele procese sunt biologice. Ca atare, depind direct de temperatura solului, nu de cea a aerului.
„La temperaturi sub 5–6°C, activitatea enzimei urează este foarte redusă. Mai mult decât atât, sub 0°C, procesul este practic blocat. De aceea, ureea rămâne nemodificată pe sol, zile sau chiar săptămâni. Asta dacă nu este spălată de apa rezultată din topirea zăpezii…
Activitatea bacteriilor nitrificatoare, care realizează a doua etapă a procesului, începe eficient la temperaturi în sol de peste 8–10°C. Sub 5°C este aproape zero. Ca urmare, nu se formează azot nitric, forma cea mai ușor accesibilă plantelor”, a explicat Aurel Pană.
El a tras și concluziile: „ Aplicarea de uree pe zăpadă înseamnă trei lucruri:
- Întârziere mare a disponibilității azotului. Planta nu primește azot când are nevoie
- Pierderi ulterioare prin volatilizare, când vine o încălzire bruscă, mai ales dacă ureea rămâne la suprafață
- Spălare la topirea zăpezii / ploi. Ureea este foarte solubilă și se poate pierde înainte să se transforme”.
