Cartea „În slujba țării” conține mai multe inexactități, iar una dintre acestea este legată de smochin. La un moment dat, candidatul la președinția României Nicolae Ciucă a scris că într-o primăvară arbustul „a înfrunzit şi a înflorit”. Redăm pasajul respectiv, de la paginile 23-24:
„La toate astea se adăuga un smochin mare. Nu ştiu dacă să-l trec în rândul pomilor, pentru că arăta ca o tufă uriașă. De la acea tufă, în timp s-a reuşit aclimatizarea şi azi este un adevărat pom care dăinuie în curte. La noi clima e ceva mai blândă, din când în când suflă foehnul, care e un vânt cald ce coboară dinspre munte. De aceea smochinele se coc temeinic, dulci şi zemoase, cu miezul lor ca ghemul unui arici cu țepi moi. Dar chiar şi aşa, de toamna târziu și până în martie, bunicul, apoi tata înfășurau pănuşi de porumb în jurul tulpinii, să nu care cumva să-l prindă îngheţul. Din smochine păstra bunica cea mai bună dulceață. Smochinul era respectat ca un pom de stirpe aleasă, ai mei povesteau că după ani de zile în care părea că n-o să izbutească să se prindă de-adevăratelea şi bunicul îşi luase gândul, într-o primăvară a înfrunzit şi a înflorit.”
Smochinul (Ficus carica) nu înflorește în mod vizibil în sensul tradițional al cuvântului, așa cum o fac majoritatea plantelor. Florile sale sunt ascunse în interiorul unui receptacul în formă de pară, care se transformă ulterior în fructul cunoscut sub numele de smochină.
Așadar, deși smochinul are flori, ele nu sunt expuse la exterior și nu sunt vizibile așa cum sunt cele ale altor plante.
Ce sa comentam de înflorirea smochinul,când d-ul Ciuca nu știe ca producem motorina în tara.
Unul dintre cei mai prosti, Dumnezeu sa l ierte la judecata