Sursa foto: Corteva Agriscience
Când fermierul Brandon Sywassink a ajuns la crama din Lodi (California) cu camioanele pline de struguri proaspăt culeși, credea că își vede încununat un an întreg de muncă — luni de zile petrecute curățând via, udând, îngrijind și sperând la o recoltă bună. În loc de recunoștință și plată, i s-a spus însă să arunce toată recolta, povestește Money Wise.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Am avut câteva camioane de struguri respinse la cramă din cauza conținutului scăzut de zahăr — 23,9 grade Brix în loc de 24,”
a declarat Sywassink, administrator al fermei Manna Ranch din comitatul San Joaquin, pentru CBS Sacramento.
În lumea vinului, „Brix” reprezintă nivelul de zahăr din struguri — un factor care determină cât de aromat și alcoolizat va fi vinul. Diferența de doar 0,1% a fost suficientă ca întreaga producție să fie refuzată. Rezultatul: 25 de tone de struguri, evaluate între 10.000 și 15.000 de dolari, au fost descărcate într-un câmp și lăsate să putrezească.
„E cumplit să privești așa ceva,” a spus Sywassink. „Fermierii primesc un singur salariu pe an. În ziua aceea, noi n-am primit nimic.”
Standardele tot mai stricte lovesc în micii fermieri
Potrivit Comisiei Viticole din Lodi, povești precum cea a lui Sywassink devin tot mai frecvente. Cramele mari impun standarde de calitate tot mai dure, în timp ce importă milioane de litri de vin ieftin din străinătate.
„Sunt ținuți la standarde aproape imposibile,” explică Stuart Spencer, director executiv al comisiei. „În același timp, aceleași companii preferă să aducă vin din alte țări în loc să cumpere struguri locali.”
Această combinație — cerințe stricte la nivel intern și competiția vinurilor importate — pune o presiune uriașă asupra micilor producători, care depind adesea de un singur cumpărător.
„Sunt complet la mila marilor corporații,” spune Spencer. „Este nevoie de un cod de bune practici care să asigure o relație echitabilă. În prezent, cultivatorii nu au nicio putere de negociere.”
Un dezechilibru periculos pentru viitorul agriculturii locale
Cazul lui Sywassink scoate la lumină vulnerabilitatea profundă a micilor fermieri din California și nu numai — o categorie care, deși asigură materia primă pentru una dintre cele mai profitabile industrii ale statului, nu are protecție în fața fluctuațiilor economice sau a deciziilor arbitrare ale marilor companii.
Într-o regiune faimoasă pentru vinurile sale, imaginea unor struguri lăsați să putrezească în câmp ilustrează o realitate dureroasă: pentru micii fermieri, un detaliu aparent minor — 0,1% zahăr în minus — poate însemna falimentul unui an întreg de muncă.
