sursa foto: colaj g4food.ro
Placenta, de la paleogrecescul plakous (tartă), este un desert frecvent menționat în sursele gastronomice care s-au transmis de la Roma antică lumii moderne. Mai precis, o tartă de brânză de oaie și miere, cu foi multe și subțiri – o ereditate perfect înglobată de plăcintele românești în diferitele lor declinări regionale. Unele surse atribuie originea placenta/plăcintelor chiar prezenței legiunilor romane în Dacia.
Un preparat care cunoaște, dealtfel, versiuni numeroase de-a lungul și de-a latul Europei, însă rădăcina lexicală comună a dat naștere unor preparate diferite. În arealul Europei centrale și în Balcani sunt cunoscute cu denumiri asemănătoare ceea ce noi în România numim clătite: palacsinta în Ungaria, palacinke în Slovacia și Cehia, palačinky în Polonia etc. Inventate, se pare, în Franța, dar cu un nume care nu mai oglindește originea lexicală comună: crepe, în franceză, crespelle, în italiană. Însă acestea din urmă prevăd mult mai multe ouă în compoziție, ceea ce face din surorile lor est europene un preparat cu mult mai dietetic.
Dincolo de diatribele lexicale, e vorba în ambele cazuri de două deserturi simple, rapide dar deloc banale, pe gustul tuturor și relativ ușor de preparat.
Palacinka, clătita slovacă
Există nu o rețetă, ci diferite versiuni ale combinației făină, lapte, ouă, zahăr. Mai jos una care conține o cantitate limitată de ouă dar mai mult lapte decât majoritatea rețetelor; ceea ce le face fragede și crocante însă ușoare și sănătoase.
Ingrediente
200 g făină
2 ouă
1 l lapte
1 lingură de zahăr
1 praf de sare
unt pentru uns tigaia/ulei
dulceață/cremă de ciocolată/ ricotta cu fructe/ frișcă etc
Procedeu
Se bat ouăle și zahărul, manual sau cu un mixer electric. Cu cât înglobează mai mult aer, cu atât mai bine.
Se adaugă sarea, făina cernută, apoi se diluează totul cu lapte adăugându-l treptat.
Compoziția se lasă la frigider sau la temperatura camerei dacă nu este prea cald minim 1h – regulă valabilă pentru toate compozițiile de acest tip, făina are nevoie de timp să absoarbă lichid.
Se unge tigaia cu unt (ulei, în lipsă) și se coc în maniera clasică: se ia câte un polonic de compoziție și se distribuie în tigaia anti aderentă fierbinte unsă. Foaia nu trebuie să aibă mai mult de 3 mm grosime.
Se umplu cu dulceață după preferințe, alternativ ricotta cu fructe sau cremă de ciocolată. Se rulează sau se pliază și se pudrează cu zahăr sau cacao. Eventual, frișcă.
Plăcintă românească de brânză din foi subțiri
Din multele versiuni de plăcintă, am ales pentru confruntarea de la egal la egal cu desertul slovac o variantă de rapid și ușor de făcut – folosind foile subțiri din comerț, inspirate de pe situl www.savoriurbane.ro https://savoriurbane.com/placinta-cu-branza-si-stafide-cu-foi-subtiri-din-comert-reteta-de-placinta-creata/ . Aceleași foi se pot și prepara acasă, ca alternativă 100% hand made, pentru cine preferă. Aceeași compoziție se poate folosi și cu un aluat simplu din făină, sare, apă, ulei, pentru plăcinte țărănești, rulate.
Ingrediente
1 pachet foi de plăcintă de 400 g
5 ouă
500 g brânză de vaci (merge și brânză sărată de oi, în varianta dulce&sărat)
250 ml lapte
200 ml apă minerală carbogazoasă
100 g unt
120 g zahăr
un praf de sare
aromă de vanilie
opțional: stafide/merișoare/coajă rasă de lămâie sau portocală
Procedeu
Pentru umplutură se amestecă brânza de vaci cu 80 g zahăr, 1 plic de zahăr vanilat, un praf de sare, coajă rasă de lămâie/portocală, stafide/merișoare.
Pe lângă acest mix de brânză avem nevoie de un sos care să îmbibe bine plăcinta în timpul coacerii. Pentru sos, se topește untul la foc mic fără să se înfierbânte. Într-un bol se amestecă ouăle cu un praf de sare (bătute ușor cu un tel), se adaugă restul de 40 g de zahăr, 1 plic de zahăr vanilat, untul topit și răcorit iar apoi laptele și apa minerală.
Se pune cuptorul la încins la la 170° C (sus+jos+ventilație la cuptoarele electrice, treapta medie la cuptoarele pe gaz).
Se desface pachetul cu foile de plăcintă. Lucrăm pe rând cu câte o foaie peste care se presară 1 lingură bună de umplutură. Practic împărțim în 12 cantitatea de umplutură. Dacă nu reușiți „din ochi”, apelați la un cântar.
Fiecare foaie se încrețește apoi cu mâna de pe ambele părți, umplutura rămânând între fante. Cam cum făceam în copilărie evantaie plisate din hârtie (tip acordeon).
Într-o tavă (25 x 30 cm) se așează hârtie de copt și apoi se iau foile umplute și încrețite și se așează în ea (cât mai strâns unele lângă altele).
Peste aceste foi încrețite se toarnă sosul cu ouă, lapte și apă minerală.
Plăcinta creață cu brânză dulce se coace la 170° C, conform explicației anterioare, timp de 30 de minute. Dacă veți constata, ridicând ușor de hârtia din colțul tăvii, că încă nu s-a rumenit suficient, mai prelungiți coacerea cu încă 5-10 minute.
După ce plăcinta cu brânză s-a răcit în tavă un pic, ea se poate tăia. Bună și rece, dacă mai rămâne.
