Sursa foto: Pixabay/chaiyananuwatmongko
România nu va muri niciodată de foame, pâine vom avea întotdeauna, însă țara noastră ar trebui să se pregătească pentru trecerea la agroindustrie, înțeleasă ca abilitate de a integra produsele primare şi a închide lanţul alimentar, arată o analiză realizată de Marius Gavrea, expert agribusiness și manager tranzacții specializate în divizia Business Banking din ING Bank. El a realizat o analiză a stării actuale a agriculturii în România, a perspectivelor de dezvoltare, dar și a măsurilor pe care agricultorii români trebuie să le ia pentru a deveni sustenabili, transmite Economedia.
Agricultura, sector care acum aduce doar 4-5% la PIB-ul României, ar putea să aibă o contribuție mai substanțială în următorii ani dacă face trecerea către agroindustrie, digitalizare și sustenabilitate, afirmă Gavrea.
Agricultura astăzi
Agricultura românească a făcut pași importanți către modernizare în ultimii ani, absorbția fondurilor europene în proiecte de agribusiness fiind motorul principal al acestei evoluții.
Astăzi, fermierul român se află în fața unor provocări ridicate atât de contextul regional și internațional, cât și de schimbările climatice și de noile reglementări introduse în domeniu la nivel european.
În România, contribuția agriculturii este de aproximativ 4,4 – 5% din PIB. Procentul este în scădere, dar acesta nu este un aspect negativ – indică faptul că economia noastră s-a dezvoltat, nu mai suntem un stat agrar.
Suprafața terenului arabil, de peste 9 milioane de hectare, ne plasează în topul suprafețelor agricole din Europa; producția vegetală a avut o valoare de 14,5 miliarde de euro în 2022, iar cea animală de 7,1 miliarde de euro.
Romania este un mare producător de cereale
Cifrele Eurostat arată că, în 2023, România se afla în top 5 producători de grâu şi porumb din Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator de porumb în sezonul 2022-2023 şi al doilea cel mai mare exportator de grâu.
Pentru 2024, România ar putea rămâne, conform previziunilor, al patrulea mare producător de cereale din UE, după Franța, Germania, Polonia, cu o producție totală estimată la aproximativ 22-23 milioane de tone.
În 2023, țara noastră a produs aproximativ 10 milioane de tone de grâu. Din acestea, 3 milioane de tone este consumul intern – așadar, necesarul pentru consum intern poate fi asigurat ușor – România nu va muri niciodată de foame, pâine vom avea întotdeauna.
Ce se întâmplă cu restul producției? Merge la export. Egiptul este principalul destinatar al grâului românesc – de exemplu în 2021 a importat peste 2 milioane de tone, mai mult decât următorii patru cumpărători ai grâului românesc la un loc. În ultimii doi ani exporturile către Egipt au scăzut, dar au apărut destinații noi, cu exporturi semnficative, respectiv Algeria, Arabia Saudita, Iordania, primele două cumparând fiecare peste 1 milion de tone de grau românesc.
Nu trebuie să scăpăm din vedere că România este și importator, dar în cantități mai mici. În 2021 s-a importat grâu din Ungaria și Bulgaria, mai ales de către procesatorii din zonele de graniță cu aceste țări, iar în 2022 cantitățile de grâu pe care le importam din cele două țări, au fost compensate de importurile din Ucraina.
Citiți mai departe, despre provocările și oportunitățile din agricultura românească, în Economedia.
