foto: pixabay.com
Pomii fructiferi curăţaţi în prima decadă a lunii decembrie au fost afectaţi de temperaturile scăzute ale ultimilor zile şi ninsorile abundente, unele crengi cedând sub greutatea zăpezii, a declarat marţi, pentru Agerpres, vicepreşedintele Asociaţiei Pomfruct Maramureş, Ioan Pop.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Luna decembrie, agrometeorologic a fost extrem de ciudată, iar în unele zile temperaturile destul de ridicate, încât proprietarii unor livezi s-au pus pe curăţarea pomilor, încurajaţi de temperaturile neobişnuite. Tăierile pe durata iernii sunt mai rare în zona colinară, dar se practică cu oarecare precauţie în livezile intensive. Din verificările efectuate în unele livezi, par a fi afectaţi de îngheţ pomii fructiferi plantaţi în toamnă, îndeosebi cei care n-au fost protejaţi adecvat şi pomii tineri. Sub greutatea zăpezii au cedat crengi din pomii aflaţi în anul patru-cinci de rod.
În ultima săptămână, temperaturile au oscilat, dimineaţa între minus 14 grade Celsius şi minus 20 de grade Celsius, un pic neobişnuite în ultimii ani, dar normale pentru iarnă. Cert e că unii mici fermieri s-au grăbit cu tăierile din livezi, crezând că şi anul acesta vom avea parte de o iarnă mai blândă”, a spus Ioan Pop.
Potrivit acestuia, curăţarea pomilor fructiferi ar putea începe la jumătatea lunii februarie dacă temperaturile vor creşte uşor.
“În a doua jumătate a lunii februarie ar putea începe lucrările de curăţare a pomilor din livezile intensive, medii sau a micilor producători şi continuate cele începute în luna decembrie. Până atunci se pot efectua stropirile preventive pentru protecţie împotriva dăunătorilor care se ascund sub scoarţa pomilor. Lucrările de tăiere – curăţare se fac încă manual şi prea puţini sunt fermierii care deţin utilaje mecanice adaptate special pentru această operaţiune. Apoi, imediat acestei operaţiuni, începe strângerea crengilor rezultate din tăiere, acţiune de durată în livezile mari. (…)
Fermierii livezilor medii şi mari, sunt în căutarea unor echipamente de strângere mecanică a crengilor pentru a şi uşura munca şi durata de strângere. La noi încă se mai practică tăierea manuală pe ideea că, tăierile manuale sunt mult eficiente decât cele mecanice aşa cum se practică în unele ţări europene”, a mai precizat Ioan Pop.
Vicepreşedintele Pomfruct Maramureş a mai subliniat că întreţinerea corectă a livezilor asigură recolte bune toamna.
Despre riscurile de îngheț din primăvară
“Pomicultura, domeniu destul de pretenţios cu muncă aproape permanentă, înseamnă recolte bune în septembrie-octombrie, dacă se lucrează corect şi la timp în livadă. Tăierile care urmează a fi efectuate în a doua parte a lunii februarie contribuie la acest succes. (…) În ultimii ani a scăzut şi numărul persoanelor care se pricep la tăieri, încât a fost nevoie să organizăm cursuri pentru doritori în a deprinde această artă. Tăierile, adică curăţarea la măr, păr e diferită de cea de la prun, cais, piersic sau cireş. Sunt lucruri care trebuie învăţate pentru a evita greşelile. (…)
Pomicultura mai are un inamic; îngheţul sau temperaturile joase care pot apărea în lunile aprilie-mai aşa cum a fost anul trecut. Există şi posibilitatea de a combate acest fenomen prin aprinderea unor crengi uscate sau cauciucuri la marginea livezilor în dimineţile cu temperaturi extreme, dar experienţa de anul trecut s-a dovedit a fi ineficientă în unele zone. Îngheţul a distrus merii sau perii înfloriţi, recoltele fiind compromise total. Sperăm ca primăvara acestui an să fie mai prietenoasă cu pomicultura”, a mai adăugat Ioan Pop.
Fructele din livezile fermierilor asociaţi sau individuali sunt comercializate pe piaţa locală, în târgurile organizate sau prin magazinele alimentare şi cele de legume-fructe.
Până la începutul anilor ’90, în judeţul Maramureş existau peste 11.000 de hectare de livezi cultivate cu pomi fructiferi, însă acestea au fost abandonate de IAS-uri sau CAP-uri, iar altele au fost luate în arendă, fiind întreţinute mai departe. În ultimii 25 de ani, conform reprezentantului asociaţiei, s-au format peste 2.000 de hectare de livezi noi, în zonele de deal şi şes. Pe lângă fermieri asociaţi există şi numeroşi fermieri individuali care anual achiziţionează suprafeţe de teren şi plantează pomi fructiferi proveniţi din pepinierele româneşti.
