INTERVIU | Luka Zivkovic, co-fondator & general manager al aplicației Bonapp: „Simplificarea proceselor de donație alimentară ar ajuta afacerile să gestioneze mai eficient surplusul” / „Sustenabilitatea nu trebuie să fie impusă, ci convenabilă”

După fuziunea cu Munch, Bonapp își consolidează poziția în România și devine un aliat important în lupta împotriva risipei alimentare. Luka Zivkovic, cofondator și general manager al platformei, vorbește întru interviu pentru G4Food despre comportamentul românilor în raport cu risipa, despre noile funcționalități ale aplicației și despre cum poate sustenabilitatea să devină un obicei fires, nu o obligație.

Românii aruncă, în medie, 70 de kilograme de alimente pe an la nivel de gospodărie, adică exact media europeană. „Există țări mai atente la această problemă și, prin urmare, mult loc de îmbunătățire”, spune Luka Zivkovic. Potrivit acestuia, una dintre barierele majore în reducerea risipei alimentare este lipsa de informare, dar și cadrul legislativ care nu permite, de pildă, vânzarea produselor aflate după termenul de „a se consuma de preferință înainte de”.

Pentru Bonapp, obiectivul principal este ca sustenabilitatea să devină parte din rutina zilnică a consumatorilor. „Dacă vrem ca oamenii să construiască obiceiuri sustenabile, ele trebuie să fie convenabile, nu forțate sau politizate”, explică Zivkovic.

„Se vede clar că oamenii din mediul rural au mult mai multă grijă de bunurile lor”

G4Food: România a devenit una dintre piețele-cheie pentru Bonapp. Cum evaluați comportamentul românilor în raport cu risipa alimentară? Observați progrese sau există încă obiceiuri greu de schimbat?

Luka Zivkovic: Este foarte dificil să definim un comportament specific al pieței din România, având în vedere diversitatea demografică între orașe și chiar în cadrul aceleiași zone urbane.

Dacă ne uităm la date, românii aruncă în medie 70 kg de alimente pe persoană pe an, la nivel de gospodărie – adică exact media europeană. La nivel general, risipa alimentară per capita în România este de aproximativ 110 kg, puțin mai bine decât media UE (132 kg).

Faptul că România este aproape de medie înseamnă că există țări mai atente la această problemă și, prin urmare, mult loc de îmbunătățire. Se spune adesea că românii tind să cumpere în exces, de teamă să nu rămână fără produse – o formă de „traumă post-comunistă”. Deși poate fi adevărat într-o anumită măsură, se vede clar că oamenii din mediul rural au mult mai multă grijă de bunurile lor, pentru că știu cât de valoroase sunt. Totuși, nu cred că responsabilitatea trebuie pusă doar pe umerii consumatorului – și instituțiile au un rol important.

De exemplu, în multe țări, afacerile din domeniul alimentar pot vinde la preț redus produse care au trecut de termenul de „a se consuma de preferință înainte de”, lucru care în România nu este permis. Există și o lipsă de informare: oamenii nu știu că acest termen nu este același cu „data expirării”, iar produsele pot fi consumate fără riscuri sanitare, în anumite limite rezonabile.

O infrastructură mai bună ar însemna timpi de livrare mai rapizi, ceea ce ar duce la o disponibilitate mai mare pe rafturi și, implicit, la reducerea risipei.

Simplificarea proceselor de donație alimentară ar ajuta afacerile să gestioneze mai eficient surplusul.

În final, e dificil de măsurat progresul. Pe de o parte, consumatorii par mai atenți să arunce mai puțină mâncare, dar datele nu sunt actualizate. Pe de altă parte, retailul își negociază stocurile pe baza datelor istorice, însă incertitudinile recente – conflicte geopolitice, creșterea taxelor, inflația – au impact major asupra consumului și fac foarte greu de anticipat comportamentele reale.

„Dacă vrem ca oamenii să construiască obiceiuri sustenabile, ele trebuie să fie convenabile, nu forțate sau politizate”

G4Food: Care sunt principalele provocări pentru utilizatorii Bonapp în adoptarea unor practici alimentare sustenabile?

Luka Zivkovic: Dacă vrem ca oamenii să construiască obiceiuri sustenabile, ele trebuie să fie convenabile, nu forțate sau politizate.

Acesta este obiectivul nostru: să fim cât mai aproape de utilizatori, să le oferim cel mai bun preț pentru a-i încuraja să își ridice pachetele.

De asemenea, folosim canalele noastre de social media pentru a împărtăși sfaturi simple și utile despre cum să reducem risipa alimentară.

G4Food: După fuziunea cu Munch, ce schimbări concrete ați introdus sau plănuiți pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor din România?

Luka Zivkovic: Migrarea într-o aplicație unificată a fost o schimbare majoră, care ne-a luat aproape trei luni să o stabilizăm. Am primit nemulțumiri la început – oamenii nu sunt încântați de schimbări – dar am investit mult timp pentru a înțelege nevoile lor și pentru ca tehnologia noastră să li se potrivească.

Noua aplicație oferă mult mai multe posibilități: mai multe opțiuni de filtrare, categorii după preferințele utilizatorilor, un sistem de recenzii îmbunătățit care ne oferă date valoroase despre experiența lor și multe alte funcționalități.

G4Food: Având în vedere creșterea rapidă a prețurilor la alimente, cum poate Bonapp să fie un instrument util pentru protejarea bugetelor familiale?

Luka Zivkovic: De obicei, când prețurile cresc, oamenii își reduc nivelul de consum: cei care cumpărau brânzeturi premium aleg acum produse mai simple.

Bonapp este o oportunitate extraordinară pentru acești oameni – pot accesa aceeași calitate de care beneficiau înainte, dar la un preț mai mic. Astfel, le oferim șansa de a-și menține standardul de viață alimentar, chiar dacă puterea de cumpărare a scăzut.

G4Food: Care sunt planurile Bonapp pe termen mediu și lung, în România și în regiune?

Luka Zivkovic: Pentru România avem trei direcții principale:

• Prioritatea numărul unu este segmentul de retail, unde apare o mare parte din surplusul alimentar.
• A doua direcție este colaborarea cu partenerii pentru a oferi cele mai bune prețuri reduse în aplicație, asigurând astfel vânzarea surplusului.
• În al treilea rând, am lansat de curând un nou serviciu, numit Bonapp Club care, pe scurt, înseamnă mai multe restaurante, mai multă proximitate și mai multă calitate pentru utilizatori.

„Problema reală în România este lipsa apei potabile la robinet”

G4Food: În viața de zi cu zi, ce obiceiuri sustenabile aplicați acasă pentru a reduce risipa alimentară? Aveți și sfaturi practice pentru familiile din România?

Luka Zivkovic: Să începem cu lucrurile de bază:

Apă filtrată de la robinet în loc de apă la PET. Țin minte că mulți români criticau la început RetuRo, spunând că în Germania merge mult mai bine. Dar germanii, de fapt, nu cumpără apă plată îmbuteliată, ci doar apă minerală carbogazoasă, deci numărul de sticle care trebuie reciclate este mult mai mic acolo decât în România. Problema reală aici este lipsa apei potabile la robinet.

Acord multă atenție risipei alimentare, ceea ce mi se pare firesc.

Sunt atent și la consumul de energie – încerc să țin apartamentul răcoros fără aer condiționat excesiv și folosesc cât mai puțină lumină seara.

Nu am mașină sau motocicletă – cred că a conduce prin București este una dintre cele mai ineficiente și nesustenabile modalități de a circula. Evident, înțeleg că unii au nevoie de mașină, fie pentru copii mici, fie pentru sarcini de serviciu. Dar trebuie să recunoaștem că transportul public din București s-a îmbunătățit considerabil în ultimii ani, chiar dacă imaginea sa nu e întotdeauna bună. În plus, orașul are un mare potențial să devină prietenos cu bicicliștii – este plat și are bulevarde largi, similar cu Berlinul.

Încerc să consum cât mai multe produse locale și să respect sezonalitatea fructelor și legumelor. Totuși, trebuie să recunosc că mai pot face eforturi pentru a reduce consumul de lactate.

Sfaturi practice pentru familiile românești:

• Ca în orice alt domeniu, nu este ușor să îți formezi obiceiuri. Recomand să identificați zonele în care puteți aduce îmbunătățiri: risipă alimentară, energie, transport, reciclare etc. Apoi să vă propuneți să schimbați una-două obiceiuri nesustenabile pe lună.
• Revizuiți periodic progresul: cât de des ați reușit și, când simțiți că ați făcut pași buni, treceți la următorul nivel.
• Încă o dată: sustenabilitatea nu trebuie să fie impusă, ci convenabilă, chiar „gamificată”, astfel încât schimbarea să fie plăcută. În timp, va deveni naturală.

G4Food: Care a fost cel mai interesant sau neașteptat feedback primit de la utilizatorii Bonapp despre cum i-a ajutat aplicația să reducă risipa alimentară?

Luka Zivkovic: Cel mai des auzim că, atunci când oamenii își verifică comenzile anterioare, realizează că au salvat sute de pachete cu ajutorul Bonapp. Cu câteva calcule rapide, își dau seama de cantitatea impresionantă de alimente recuperate – un sentiment de realizare puternic.

Am subestimat la început și valoarea de descoperire pe care o aduce Bonapp: mulți utilizatori sunt reticenți să încerce locuri noi, de teama calității. Bonapp le oferă șansa să descopere afaceri locale cu o primă achiziție la un preț foarte bun.

Și, bineînțeles, am primit feedback de la utilizatori care spun că, de când folosesc Bonapp, sunt mai atenți la obiceiurile alimentare și analizează mai bine ce consumă.

Pe lângă Bonapp, pe piața din România există și alte aplicații care urmăresc reducerea risipei alimentare, precum Too Good To Go sau FoodSaver, fiecare contribuind la promovarea unui consum mai responsabil.