- ce informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
- ce spun consultanții
- întrebări Lantulalimentar.ro: Există însă și o evaluare a rezultatelor acestor investiții, în condițiile în care bani publici pentru procesare au fost accesați și în trecut? A făcut statul român un studiu pentru a vedea dacă toate aceste sume enorme au condus la creșterea capacității de procesare? Și, mai departe, dacă a crescut capacitatea de procesare, unde se află produsele respective, pe ce piețe? Ajung la consumatorul român, ajung pe piețele internaționale?”
”Interes major pentru investițiile în procesare. Solicitări de finanțare din fonduri europene de peste 1 miliard”, anunță Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale într-un comunicat publicat pe site-ul instituției.
Fondurile disponibile pentru investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole, finanțate prin intervenția DR-22 a Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027), au fost consumate integral prin solicitările depuse on-line pe site-ul oficial al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în această perioadă.
Solicitările depuse de procesatori depășesc 1 miliard de euro. Mai exact, procesatorii au depus pe site-ul www.afir.ro, 428 cereri de finanțare care însumează 1,13 miliarde de euro (1.130.478.541 euro), în sesiunea deschisă pentru DR-22, 20 decembrie 2023 – 5 februarie 2024, cu o alocare de 210.300.000 milioane de euro.
Situația a provocat reacții din partea consultanților pe rețelele de socializare.
Consultantul Cosmin Măglaș/atragemfinantare.ro, cu sediul la Cluj Napoca, a comentat astfel:
”Suprascriere incredibilă pe DR22, depozitare, condiționare și producție, nemaivăzută în sesiunile trecute similare!
Repet: doriți fonduri?! Fiți asumați și începeți conceperea la timp, degeaba așteptați ghiduri finale…veți face proiecte în grabă și nefundamentate corect – la 500% suprascriere cam cum credeți că se va evalua componenta calitativă a proiectelor?! – întrebare retorică!”
”Eu m-am șocat aseara. La ora 23 erau 378 proiecte pe DR 22. Incredibil ce mare nevoie avem de finanțări pentru procesare. Ne plângem că exportăm materie primă și importăm produs finit. Păi, sigur, dacă nu avem unități de procesare la standarde europene…” a intervenit un alt comentator.
Entuziasmul a fost temperat prompt de o observație corectă, a unuia dintre participanții la discuție:
”Problema e că vreo 50-60% din proiecte sunt doar pe condiționare…au introdus un și/sau la ghid și au deschis ușa tuturor care vor să depună doar pe silozuri și să facă comerț cu cereale…”
Construirea de silozuri, să ne înțelegem bine, nu contribuie la obținerea de produse finite! Dimpotrivă, menține agricultura la nivelul de furnizor de materii prime. Mai mult, silozurile distorsionează piața: am văzut în toamna anului 2022 că fermierii proprietari de spații de depozitare au reținut recolta în fermă, sperând la prețuri de livrare mai mari, în condițiile în care prețurile, în august – septembrie, erau deja la un maxim istoric.
Mai mult, un siloz nu generează locuri de muncă, dar o fabrică de procesare a materiilor prime agricole generează locuri de muncă.
Interesant și finalul comunicatului MADR:
”Tot prin DR-22 se finanțează cu până la 7.000.000 de euro/ proiect de înființare alte investiții decât cele menționate anterior și cu până la 3.000.000 de euro/ proiect de investiții de modernizare a unităților de procesare. Finanțarea nerambursabilă este de maximum 65% din totalul cheltuielilor eligibile ale unui proiect”.
Bani pentru procesare sunt, așadar, de la Uniunea Europeană. Au fost și în exercițiile financiare anterioare. Mai există și programul INVESTALIM, finanțat din bugetul de stat. Există însă și o evaluare a rezultatelor acestor investiții? A făcut statul român un studiu pentru a vedea dacă toate aceste sume enorme au condus la creșterea capacității de procesare? Și, mai departe, dacă a crescut capacitatea de procesare, unde se află produsele respective, pe ce piețe? Ajung la consumatorul român, ajung pe piețele internaționale?
Tot auzim că România exportă materii prime agricole și importă produse finite. Iată, sunt alocați bani cu toptanul, care sunt, așadar, rezultatele investițiilor?
Sau indicatorul macroeconomic al deficitului comercial este utilizat pentru a crea premisa altor și altor investiții, topite în conturile unor privați neperformanți?
Cele 428 de cereri depuse pentru DR-22 intră în procesul de evaluare. Așteptăm cu interes rezultatul evaluării pentru a vedea câte proiecte pentru procesare vor fi declarate eligibile.
foto cover MG Trade Engineering