Efectele schimbărilor climatice. Ce spun fermierii despre variațiile mari de temperatură care afectează grav de câteva săptămâni culturile agricole: Plantele sunt ca niște sportivi care încep să alerge în zone calde și se trezesc la Polul Nord

• Fermierii din sectorul vegetal ( legumicultură, cultura cerealelor și pomicultură ) semnalează daune semnificative ale culturilor agricole provocate de variațiile mari de temperatură, din această primăvară. În livezile de măr din apropierea orașului Reghin, recolta ar putea fi redusă cu 50%.
• Agricultorii contactați de G4Food pun aceste variațiuni de temperatură pe seama schimbărilor climatice, acceptate cu greu de o parte a opiniei publice din România. Deseori, acestea sunt negate sau, mai grav, dacă sunt recunoscute, li se atribuie cauze conspiraționiste. Chiar și unii fermieri, deși se confruntă direct, în ferme, cu efectul fenomenelor meteo extreme, neobișnuite în trecut, utilizează o cheie conspiraționistă pentru a le înțelege. 

Pierderi estimate în livezile din județul Bacău

Lucian Florea conduce o organizație de producători din sectorul pomicol, livezile fiind concentrate în comuna Itești, din județul Bacău. Fermierul ne-a declarat că ”în martie, au înflorit toți pomii, cu un avans de trei săptămâni, față de ritmul normal. În 24 de ani, nu am observat un asemenea decalaj, la toate speciile de pomi. Pe la jumătatea lunii aprilie, a venit un val de frig, care a provocat, pe alocuri, ceea ce noi numim ”avortarea fructelor”. Plantele sunt ca niște sportivi care încep să alerge în zone calde și ajung la Polul Nord”. 

Situația meteorologică este înrăutățită și de variațiunile de temperatură foarte mari, într-un interval de 24 de ore, în alternanța zi-noapte: ”dacă diferența de temperatură între zi și noapte este mai mare de 10 grade Celsius, pomul suferă de stres termic. Or, în aprilie, când fructele erau deja formate, temperatura în timpul zilei era ridicată, 20-25 grade Celsius, iar noaptea cobora sub 0 grade Celsius. Acestea variațiuni nu sunt atât de periculoase pentru flori, acestea rezistă, cât pentru fructele care s-au format deja și rețin apa. Temperaturile sub 0 grade Celsius provoacă înghețarea fructelor crude și compromiterea acestora”.

Lucian Florea estimează o pierdere de 20-30% a producției de fructe: ”vor fi fructe mai puține, dar de mai bună calitate. Natura se autoreglează. Pierzi în cantitate, dar câștigi în calitate. Nu cred că vor fi creșteri mari de prețuri. Producția bună din anumite state membre va fi redirecționată către țările cu producție mai slabă”. 

Fructele de la Itești sunt livrate cu precădere marilor retaileri.

Frigul a stopat înflorirea rapiței, în Sabangia ( TL )

Fenomene meteorologice asemănătoare au fost observate și de fermierul Cristia Nicolae, din comuna Sabangia, din județul Tulcea, terenurile agricole fiind în apropierea Lacului Razelm. Fermierul a declarat pentru G4Food că în toamnă a fost secetă și înființarea culturilor de grâu și rapiță a fost problematică. 

Apoi, în această primăvară, temperaturile scăzute și ploile reci au stopat înflorirea rapiței, pe anumite suprafețe.

Totodată, ploile și temperaturile scăzute, din această primăvară, au întârziat înființarea culturilor de porumb și floarea soarelui: ”avem o răsărire târzie, recolta va fi depreciată. Porumbul a răsărit, dar nu va evolua favorabil, rădăcinile i-au fost afectate în pământul ud și rece”. Pe de altă parte, fermierul a observat o influență a micro-climatului lacustru și marin asupra agriculturii locale: curenți de aer mai reci decât în restul Dobrogei.

Mere mai puține, la Reghin 

Fermierul Vasilică Hangan lucrează 200 de ha de livezi, situate în apropierea orașului Reghin, din județul Mureș, specia predominantă fiind mărul. Alte specii pomicole: păr, prun, cireș, vișin.

”Vorbim despre o schimbare a climei. Toată iarna am avut temperaturi cu plus, iar în primăvară avem perioade reci. Plantele au fost înșelate, au început procesul de vegetație cu o lună mai devreme. Am văzut că s-au copt cireșele la Cireșoaia, la Beclean, spre Cluj, acum, la jumătatea lunii mai. Or, aici, culesul începea în luna iunie, că de aia îi zice luna lui Cireșar”, spune fermierul. 

Vasilică Hangan a observat, la rândul său, o micro-zonare a climatului local, cu efecte diferite asupra culturilor agricole, în funcție de poziționarea acestora în forma de relief: -6 grade Celsius pe malul apei, în nopțile cele mai reci din această primăvară, -1 grad Celsius, pe deal. Cultura de cireș ( 10 ha ), de pildă, se află într-o zonă înaltă și nu a fost afectată de frigul de -6 grade Celsius înregistrat pe malul apei.  

În schimb, pomicultorul estimează o pierdere de recoltă de 50%, la măr, și de 20%, la prun, din cauza variațiunilor mari de temperatură, în alternanța zi-noapte. 

Fructele sunt vândute în piața agroalimentară sau sunt livrate în rețelele marilor retaileri. 

Schimbările climatice favorizează dăunătorii

Legumicultorul Sorin Popa conduce o cooperativă agricolă situată în bazinul legumicol Vidra, din județul Giurgiu. Fermierul cultivă cu precădere salată și alte verdețuri, în spații protejate. Plantele, în solar, nu sunt însă apărate, pe deplin, de efectele schimbărilor climatice. Temperaturile ridicate din timpul iernii au favorizat dezvoltarea afidelor, insecte care atacă legumele, iar climatul umed din timpul primăverii a stimulat dezvoltarea unei ciuperci care cauzează făinarea frunzelor și compromit cultura.

”De când sunt producător agricol, nu am văzut așa invazie de afide. Ca să evit aceste atacuri, sunt nevoit să aplic mai multe tratamente. Eu folosesc substanțe eco, care, oricum, sunt scumpe. Dacă am nevoie de cantități mai mari, cheltuiesc mai mult. Estimez o creștere cu 10-15% a cheltuielilor, în acest an, din cauza, indirectă, a fenomenelor meteo neobișnuite”, spune legumicultorul.

Sorin Popa pune invazia fără precedent a afidelor pe seama căldurilor din timpul iernii, care au favorizat dezvoltarea insectelor dăunătoare. 

În timpul primăverii, umezeala crescută favorizează dezvoltarea ciupercii care cauzează făinarea frunzelor de salată: ”trebuie să ridic folia pe laturi, pentru aerisire, iar sporii ciupercii sunt introduși în interior de curenții aer”. 

Temperaturile ridicate din timpul iernii, fapt neobișnuit, au determinat legumicultorii să înființeze culturi de salată verde încă din luna decembrie. Acest lucru a condus la o creștere masivă a ofertei pe piață, ceea ce a dus la o scădere a prețurilor. 

Or, Sorin Popa cultivă cu precădere salată verde, având cinci cicluri de producție, într-un an. Legumicultorul are un contract încheiat cu un retailer, căruia îi livrează toată recolta de salată. 

Din discuțiile avute cu cei patru fermieri, reiese clar că schimbările climatice sunt o provocare reală pentru culturile agricole: căldura din timpul iernii, înghețul din timpul lunilor de primăvară, variațiile mari de temperatură în alternanța zi-noapte afectează dezvoltarea normală a culturilor agricole și cauzează plantelor stres termic, cu efect negativ asupra producțiilor.