FOTO: Freepik
În Europa și în Statele Unite, cercetătorii experimentează soluții tehnologice pentru a sprijini polenizatorii aflați în declin, inclusiv albine robotizate, o abordare care pare desprinsă din science-fiction, dar care răspunde unei probleme reale și presante, conform Euractiv.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În micul oraș Pobladura de las Regueras, din nordul Spaniei, tânăra apicultoare Claudia Fernández Gutiérrez observă cum stupii ei devin tot mai slabi de la un an la altul.
„Sunt tot mai puține albine. După iarnă, multe din stup par moarte. Se luptă să supraviețuiască vremii instabile”.
Schimbările climatice sunt o parte din explicație, dar nu singura, spune apicultoarea. Parazitul varroa și viespea asiatică, capabilă să mănânce până la 50 de albine pe zi, provoacă pagube majore. La acestea se adaugă pesticidele, un factor cunoscut, în condițiile în care Uniunea Europeană a luat măsuri fără precedent, inclusiv interzicerea importului de alimente care conțin reziduuri de neonicotinoide, substanțe extrem de dăunătoare pentru albine.
Oamenii de știință avertizează de ani buni asupra declinului polenizatorilor, esențiali pentru ecosisteme și pentru producția de alimente. Statele membre ale UE trebuie să implementeze până în decembrie 2026 un nou sistem de monitorizare a speciilor de polenizatori, însă oprirea declinului rămâne o provocare majoră. Această presiune îi împinge pe ingineri să caute soluții radicale.
Stupul și regina, sprijinite de roboți
Săptămâna trecută, la Universitatea din Graz, cercetători implicați în proiectul european RoboRoyale au testat dacă micro-roboții pot întări coloniile de albine prin sprijinirea reginei, singura responsabilă de reproducere.
Soluția presupune ca roboții să hrănească, să curețe și să îngrijească regina, ajutând totodată la distribuirea feromonilor acesteia în stup. Proiectul este coordonat de Universitatea din Durham, în parteneriat cu universități tehnice din Cehia și Turcia.
Farshad Arvin, coordonatorul proiectului RoboRoyale, subliniază că cercetarea nu urmărește înlocuirea albinelor, ci adaptarea la o realitate în schimbare rapidă. Potrivit acestuia, schimbările climatice depășesc capacitatea albinelor de a se adapta.
„Perioadele scurte de vreme caldă din timpul iernii pot determina albinele lucrătoare să se comporte ca și cum ar fi venit primăvara, chiar și în ianuarie”, a explicat Arvin.
Temperaturile neobișnuit de ridicate păcălesc albinele din jurul reginei să o stimuleze să depună ouă. Dacă urmează un val brusc de frig, puietul moare. În acest context, albinele robotizate ar putea interveni ca soluție de rezervă, prevenind un deznodământ fatal.
„Scopul nostru este să sprijinim colonia și mecanismele sale naturale de decizie, nu să intervenim sau să anulăm comportamentul albinelor”, conform sursei citate.
Polenizare artificială, la scară microscopică
Și în Statele Unite, cercetarea avansează. La Massachusetts Institute of Technology, inginerul Yi-Hsuan Hsiao, cunoscut sub numele de Nemo, dezvoltă roboți de dimensiunea insectelor, concepuți pentru a poleniza culturile pe fondul scăderii populațiilor de albine.
Micile drone, mai ușoare decât o agrafă de birou, pot zbura cu viteze de până la doi metri pe secundă timp de peste 1.000 de secunde și pot executa manevre complexe, inclusiv rotații repetate. Cercetătorul afirmă că nicio altă echipă nu a reușit până acum să atingă această combinație de viteză și autonomie.
La fel ca în cazul proiectului european, scopul nu este înlocuirea albinelor, ci completarea rolului lor. Ideea polenizatorilor robotizați a apărut în urmă cu aproximativ un deceniu la Harvard și a intrat ulterior în cultura populară, inclusiv într-un episod din serialul Black Mirror, unde albinele robotizate sunt transformate în arme.
Acest scenariu este invocat frecvent în discuțiile cu Nemo. Deși recunoaște riscurile, el consideră că teama nu ar trebui să blocheze inovația.
„Tehnologia și legislația trebuie să meargă mână în mână. Avem nevoie de timp pentru a discuta cum pot fi reglementate aceste lucruri”, explică sursa menționată anterior.
Potrivit estimărilor sale, vor mai fi necesari între cinci și zece ani până când albinele robotizate vor putea funcționa în afara laboratoarelor.
Rezerve din partea organizațiilor de mediu
Nu toți sunt convinși de această direcție. Cindy Adolphe, reprezentantă a organizației de mediu Beelife, avertizează că soluțiile tehnologice nu trebuie să distragă atenția de la schimbările profunde necesare în agricultură și în relația oamenilor cu natura.
„Trebuie să ne schimbăm modul de gândire, este o chestiune filozofică.Încercăm să fim stăpânii și posesorii naturii, așa cum spunea Descartes. Dar este momentul să realizăm că nu putem învinge natura”, este de părere Adolphe.
