Sursa foto: Pexels
După o zi lungă și stresantă la muncă, tentația de a lua o gustare rapidă și satisfăcătoare – cum ar fi chipsuri sau o tabletă de ciocolată – poate fi foarte puternică. Deși se știa deja că aceste alimente ultraprocesate și bogate în calorii joacă un rol esențial în dezvoltarea obezității, efectele lor de lungă durată asupra creierului nu erau pe deplin clare – până acum, conform Science Alert.
Un nou studiu arată că, surprinzător, chiar și un consum pe termen scurt de alimente nesănătoase poate reduce semnificativ sensibilitatea la insulină în creierul persoanelor sănătoase. Mai mult, acest efect persistă chiar și după revenirea la o dietă normală, ceea ce subliniază rolul crucial al creierului în dezvoltarea obezității.
Distribuția nesănătoasă a grăsimii corporale și creșterea continuă în greutate sunt strâns legate de modul în care creierul răspunde la insulină. Într-un organism sănătos, insulina ajută la controlul apetitului. Însă, la persoanele obeze, insulina își pierde capacitatea de a regla alimentația, ceea ce duce la rezistență la insulină.
Creierul și controlul apetitului
Insulina are multiple roluri în organism, printre care și transportul zahărului (glucozei) către celulele musculare pentru a fi utilizat ca energie după mese. În creier, insulina trimite semnale pentru reducerea aportului alimentar. Totuși, nu toate creierele răspund la fel la insulină. Unii oameni au un răspuns slab sau chiar absent la insulină în creier, fenomen numit „rezistență la insulină cerebrală”. Aceste persoane resimt mai multe pofte alimentare și tind să acumuleze mai multă grăsime abdominală.
Grăsimea poate favoriza apariția obezității și contribui la instalarea rezistenței la insulină. Cu cât există mai multe celule adipoase, mai ales în zona abdominală, cu atât insulina devine mai puțin eficientă. Grăsimea eliberează substanțe care favorizează rezistența la insulină.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Cu toate acestea, semnele de scădere a sensibilității la insulină în creier pot fi observate înainte ca o persoană să fie diagnosticată oficial cu obezitate, adică înainte ca indicele de masă corporală (IMC) să depășească pragul de 30. De aceea, specialiștii recomandă măsurarea grăsimii corporale pentru a confirma excesul ponderal.
Cinci zile de excese alimentare pot afecta creierul
Conform studiului, doar cinci zile de consum excesiv – echivalentul a 1.500 de calorii suplimentare pe zi, provenind din ciocolată și chipsuri – au fost suficiente pentru a reduce drastic sensibilitatea la insulină în creierul participanților. Aceste simptome, întâlnite de obicei la persoanele obeze, au apărut chiar și la indivizi cu greutate normală.
Și mai îngrijorător este faptul că, la o săptămână după revenirea la un regim alimentar normal, scanările RMN au indicat o sensibilitate scăzută la insulină în creier. Deși participanții nu au înregistrat o creștere semnificativă în greutate, perioada scurtă a fost suficientă pentru a determina o creștere vizibilă a grăsimii hepatice.
Astfel, obezitatea nu este doar o problemă de dietă necorespunzătoare și lipsă de mișcare, ci are și o componentă legată de modul în care creierul reacționează la modificările bruște ale regimului alimentar, înainte chiar ca acumularea de kilograme în plus să devină vizibilă.
Este rezistența la insulină în creier reversibilă?
Studiile anterioare au arătat că un program regulat de exerciții fizice poate restabili sensibilitatea la insulină în creierul persoanelor supraponderale și obeze. Se presupune că acest efect s-ar putea aplica și persoanelor cu greutate normală, deși sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmare.
Numărul persoanelor obeze la nivel global s-a dublat în ultimele două decenii și există puține indicii că acest trend se va opri curând. În acest context, cercetătorii subliniază că trebuie luat în considerare rolul creierului, deoarece mecanismele care conduc la obezitate sunt mult mai complexe decât o simplă alimentație dezechilibrată sau lipsa activității fizice.
