O poveste de viață și de muncă în trei etape: studii de administrație publică, job în industria pharma și producător de paste artizanale tradiționale:
”Sunt, potrivit studiilor, funcționar public, dar nu am lucrat în instituțiile publice. Am muncit în industria pharma mai multă vreme. La un moment dat, prin 2021, am început o afacere cu paste tradiționale. Acum un an și jumătate m-am lăsat de job. pentru că nu mai puteam duce în paralel și serviciul, și afacerea. Până să iau decizia asta, am tot plasat afacerea pe locul 2, 3. Atunci a fost momentul în care am zis ”ok, e momentul să scot în față afacerea” și m-am dedicat exclusiv atelierului de paste”, a declarat pentru G4Food, Anca Vălean, antreprenor din Baia Mare, cu ocazia evenimentului Food & Beverages Innovation Camp, organizat în Complexul balnear de la Balvanyos de Hospitality Culture Institut.
Anca Vălean are acum o afacere de familie, un atelier autorizat, unde îmbină tradiția cu inovația:
”Răstăuțe este un regionalism pentru tăițeii de casă pe care-i făceau bunicile noastre, pentru supa de duminică. Aia a fost sămânța sădită din care a crescut brandul nostru. Facem și colțunași cu magiun cărora în zonă la noi li se spune dereie”.
Colorarea răstăuțelor în verde, în roșu, în galben și alte nuanțe provenite din folosirea legumelor a rezultat și dintr-o nevoie practică:
”În momentul în care a venit pe lume primul nostru copil și nevoile noastre s-au schimbat: răstăuțele au început să devină colorate. M-am apucat de afacerea asta dintr-o nevoie. Copilul a refuzat categoric să mănânce legume. Am zis ”ok, stai un pic că te învăț eu să le mănânci”. Aveam legume în solarul bunicilor și am zis ”ce ar fi dacă aș pune legumele în aluatul de paste”, știind că copiii consumă pastele cu mare drag. Și am văzut că i-au plăcut și am început să adaug și mai multe culori și arome obținute din legume pe care copilul meu nu voia să le mănânce. Legumele pot fi în procent de aproximativ 15%. Nu putem pune prea multe legume, ca să nu schimbe pregnant gustul pastelor”.
Și antreprenor, și mamă. Cum să împace în plan gastronomic cele două roluri? Bun, a colorat pastele cu legumele din grădină ca să contribuie la o dietă sănătoasă a celui mic. Cum gestionează Anca Vălean însă chestiunea celorlalte ingrediente?
”Piața este plină de produse care conțin praf de ouă, coloranți artificiali, aditivi, stabilizatori și mi-am zis ”de ce să nu oferim un produs natural, 100% natural”? Noi nu folosim ce am enumerat anterior. Culorile răstăuțelor provin din legume, exclusiv. De aceea una este colorată mai intens roșu, alta este mai fad roșu, depinde foarte mult de legume. Busuiocul îl cultivăm noi în solar, nu folosesc busuioc din altă parte, dar pentru celelalte legume am producătorii mei locali cu care colaborez deja de doi ani de zile și care îmi furnizează: spanac, sfeclă, ardei. Deci, iau de la ei toate legumele de care eu am nevoie pentru a colora natural tăițeii”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Ingredientul principal este adus însă din Italia:
”Făina este, în schimb, un capitol sensibil, am încercat aproape toate tipurile de făină de grâu dur de la noi din țară și, din păcate, trebuie să spun că am ajuns la cea din Italia, care este specifică pastelor, știu italienii ce fac cu făina asta. Cred că este important mediul natural în care crește grâul dur. Clima mediteraneană îi face foarte bine grâului. Are toate proprietățile necesare ca pastele să iasă bune. De regulă, cine fierbe paste pune și un pic de ulei. Pastele mele nu necesită lucrul acesta. Pastele care nu conțin ou sau un aditiv sau un stabilizator tind să se lipească. Trebuie să le clătim înainte să le consumăm. Ei bine, ale mele, chiar dacă nu au aceste ingrediente, nu se lipesc și acest lucru este datorat faptului că folosim făină de bună calitate, dar și ou. Cumpăr ouă de la un producător local care își crește găinile la sol. Sunt ouă de foarte bună calitate”.
Desigur, în atelier producția de paste este una artizanală, nu industrială:
”Nu frământăm cu mâna, că ar trebui să ne petrecem o zi întreagă doar să frământăm aluatul. Avem un malxor producție proprie, fiindcă nu am avut o sursă de finanțare care să ne permită să cumpărăm un malxor de pe piață. L-am făcut noi. Soțul meu și tatăl meu sunt ingineri mecanici și ei au luat materialele și piesele necesare și au pus de un malaxor. Practic, așa am început și am început să ne dezvoltăm. Profitul pe care îl facem îl reinvestim în tehnologie nouă. Asta nu înseamnă că nu lucrăm și manual. În momentul de față, 80% din munca noastră este manuală. Nu avem nevoie de cuptor. Pastele se usucă în mod natural. La temperatura ambientală din atelier. Folosim însă un umidificator și un ventilator”.
Vânzarea pungilor cu paste colorate nu este una tocmai ușoară însă Ancal Vălean a învățat din mers cum să ajungă la clienți, așa cum a învățat să aleagă cele mai bune rețete:
”Vindem în băcănii, în primul și în primul rând. Apoi, la târgurile de produse locale și la diverse evenimente de promovare. Avem o clientelă locală, în Baia Mare, dar cei mai mulți clienți ai noștri sunt la București. Vindem inclusiv prin magazine on line. Deocamdată, facem față cererii. Nu am atins capacitatea maximă a producției. Noi am testat mereu, ca să ajungem la o rețetă de succes. Am învățat din greșelile noastre. E un lucru destul de greu de făcut. Plus că noi, ca români, nu prea avem istorie în consumul de paste. Auzim pe la târguri comentarii de genul ”au venit italienii să ne învețe”. Noi nu suntem din Italia, mergem acolo numai în concedii. Noi am făcut pe barba noastră, pe experiența noastră. Pastele noastre pot fi combinate cu orice: brânză, varză, slănină, smântână, nucă”.
Preparate cu făină de grâu dur din Italia și colorate cu ajutorul legumelor cultivate în grădinile din apropiere de Baia Mare, răstăuțele produse în atelierul familiei Vălean evocă prin numele lor o lume veche, țărănească. În același timp, sunt un produs modern și inovativ, rezultat dintr-o inițiativă antreprenorială de familie și pus pe circuite comerciale complexe, inclusiv on line.