foto: https://mammaboom.com
Se vorbește mult și se și încearcă multe soluții pentru combaterea risipei alimentare, iar când vine vorba de localuri, o lege intrată nu demult în vigoare în România obligă administratorii lor să dea clienților posibilitatea să ia acasă ceea ce nu reușesc să consume din ceea ce au comandat. Legea este inspirată din modelul occidental, care părea să mulțumească pe toată lumea timp de mai multe decenii. E vorba de celebra doggy bag, pe care americanii au numit-o așa pentru a acoperi jena inițială în debutul acestui sistem.
Însă, pare că această tendință începe să se inverseze. Mai mulți factori sociali și logistici au făcut ca această practică să înregistreze un declin, scrie cotidianul New York Times. Publicația americană a încercat să identifice mai mulți factori care ar fi putut împiedica succesul acestei idei, pe baza mărturiilor unor experți și analiști din domeniu.
Motivațiile practice
Dana Gunders, președinta ReFED, o organizație dedicată reducerii risipei alimentare, subliniază că unii oameni nu au acceptat niciodată cu entuziasm ideea de a lua resturile acasă, motivat de faptul că nu mănâncă resturi din principiu.
În plus, există obstacole logistice care pot influența această alegere. Mulți oameni folosesc mijloacele publice, ceea ce face mai puțin comod transportul mâncării, iar alții au planuri după cină și preferă să nu se încarce cu pachete.
Impactul aplicațiilor de livrare
Expansiunea aplicațiilor de livrare a avut și ea un impact semnificativ. Emett Burke, proprietarul a două pizzerii din Manhattan, a declarat pentru cotidianul american că trei sferturi dintre clienții săi nu își iau mâncarea rămasă acasă, iar mulți dintre aceștia sunt tineri. El a tras o concluzie clară: generația actuală este obișnuită să poată comanda orice fel de mâncare, oricând, printr-un simplu click pe smartphone. În acest context, de ce ar mai face efortul de a lua acasă mâncarea rămasă, când pot comanda un preparat proaspăt a doua zi?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Normelele și contextul social
Un alt factor care descurajează folosirea metodei doggy bag este stigma socială, care pare că încă mai funcționează în unele situații formale, precum cinele de afaceri sau întâlnirile romantice. Jenn Saesue, coproprietara a două restaurante thailandeze din New York, a explicat că practica doggy bag este specifică în principal familiilor. În schimb, cuplurile comandă adesea porții generoase, dar aproape niciodată nu iau acasă ce le rămâne.
Abraham Merchant, președintele lanțului de restaurante chinezești Philippe Chow, a adăugat că, după pandemie, oamenii au redescoperit plăcerea de a împărți mâncarea și de a gusta din preparatele celorlalți. Acest obicei a dus la două efecte: în primul rând, rămân mai puține resturi, iar în al doilea rând, oamenii sunt mai puțin dispuși să ia acasă preparate pe care le-au împărțit cu alți comeseni.
