Starea de „hangry”. De ce devenim nervoși și irascibili când ne e foame și cum putem gestiona aceste stări? Un studiu american scoate în evidență legătura dintre corp, minte și obiceiuri

De ce uneori, atunci când ne este foame, devenim nervoși, iritați sau poate chiar agresivi? Nu e doar o chestiune de stomac gol: starea de furie cauzată de foame se naște din îngemănarea dintre corp, psihic și obiceiuri. Este vorba de așa-numita stare de hangry – un amestec între termenii englezești hungry (flămând) și angry (furios). Un studiu american detaliază cum să o recunoaștem și să o gestionăm, scrie publicația Italia a tavola.

O cercetare a American Psychological Society a demonstrat că lipsa glucozei din sânge, care survine și când suntem flămânzi, poate contribui la alimentarea emoțiilor negative, ducând la iritabilitate și nervozitate. Potrivit cercetătorilor, contextul și gradul de autocunoaștere joacă un rol esențial: nu foamea în sine ne face furioși, ci modul în care interpretăm semnalele corpului și le combinăm cu starea noastră emoțională.

Un experimentul pe 400 de americani

Pentru a investiga legătura dintre foame și iritabilitate, cercetătorii au implicat peste 400 de persoane din Statele Unite, cărora le-au fost arătate imagini cu conținut pozitiv, neutru sau negativ, urmate de o imagine ambiguă și de o pictogramă chinezească, pe care trebuiau să-l evalueze după cât de plăcut li se părea. În paralel, li se înregistra senzația de foame. Rezultatul? Cei care declarau că le este foame tindeau să considere pictograma neplăcută, asociind lipsa mâncării cu emoții negative.

Un al doilea experiment, realizat în laborator cu un grup de studenți, a confirmat mecanismul: studenții nemâncați, care nu reflectaseră asupra emoțiilor proprii, raportau mai mult stres și furie în fața unor situații frustrante (de exemplu, un test pe calculator programat intenționat să se blocheze). În schimb, cei care făcuseră un exercițiu de conștientizare emoțională nu prezentau variații semnificative de dispoziție, chiar dacă erau flămânzi.

Antrenamentul pentru ascultarea emoțiilor

Cheia, spun cercetătorii, pentru a gestiona acest tip de situație, este să distingem senzația corporală de foame de starea emoțională care poate decurge din ea. „Adesea atribuim imediat stomacul gol unei emoții negative, precum furia sau nervozitatea, dar este esențial să învățăm să separăm cele două niveluri. Recunoașterea și numirea emoțiilor ne permit să nu le confundăm cu alte semnale fizice, precum oboseala sau durerea”, explică dr. Agnese Rossi, psihoterapeut la spitalul Humanitas Gavazzeni de la Bergamo, în Italia.

Mai mult, această capacitate de ascultare devine crucială într-o lume modernă în care mâncarea este mereu la îndemână, iar stimulii externi, precum publicitatea sau obiceiurile sociale, ne pot distorsiona percepția asupra adevăratelor semnale de foame și sațietate.

Foame reală sau foame emoțională?

„A mânca nu înseamnă doar a ne hrăni, ci implică un ansamblu de dimensiuni fiziologice, psihologice, sociale și simbolice”, explică specialista citată. „Relația cu mâncarea începe din copilărie și este reglată de percepția foamei și a sațietății. Totuși, adesea nu mâncăm doar ca să răspundem unei nevoi fizice: mâncarea devine o consolare, un răspuns la anxietate, furie sau dezamăgire, ori o modalitate de a umple momentele de gol și plictiseală.”

Când se întâmplă asta, foamea nu mai este legată de o nevoie energetică reală, ci de un disconfort emoțional. Este vorba atunci despre foamea emoțională, care riscă să fie confundată cu cea fiziologică. „În aceste cazuri, mâncarea devine un instrument de reprimare a emoțiilor dificile, care rămân neauzite și nerezolvate”, mai spune medicul.

Sfaturile practice pentru a ieși din cercul vicios

Pentru a preveni cercul vicios foame – agresivitate – alimentație greșită – furie, Rossi propune câteva strategii simple, dar eficiente:

• Ascultă-ți semnalele corpului, distingând foamea reală de emoțiile care o imită (anxietate, dezamăgire, agitație).

• Acordă timp meselor, savurează mâncarea și mestecă încet.

• Tratează masa ca pe un moment de pace și bucurie împreună cu ceilalți, concentrându-te pe calitate, nu pe cantitate.

• Evită dietele rigide și restrictive, care pot genera frustrare și alimenta foamea emoțională.

• Menține regularitatea meselor, fără a sări peste micul dejun sau peste prânz.

• Fă mișcare constant, utilă pentru a elibera tensiunile și a îmbunătăți conștientizarea corporală.