FOTO: Colaj G4Food/Freepik
Există un tip de porumb care are un gust de zahăr, fără să fi fost modificat genetic. Este vorba despre soiurile vechi de porumb dulce, cunoscute în engleză sub denumirea „sweet corn”.
Aceste soiuri au apărut printr-o mutație naturală care împiedică transformarea rapidă a zahărului în amidon după recoltare. În mod normal, boabele de porumb devin mai făinoase și mai puțin dulci pe măsură ce zahărul se transformă în amidon. Însă în cazul acestor soiuri, procesul este încetinit sau chiar blocat.
Rezultatul? Boabe cu gust intens de zahăr tos, chiar și la câteva ore după cules. Fără aditivi. Fără inginerie genetică.
Tradiție și diversitate genetică
Acest tip de porumb dulce este cultivat de sute de ani, în special în America de Nord. Unele soiuri tradiționale, cum ar fi „Golden Bantam” sau „Stowell’s Evergreen”, sunt păstrate în bănci de semințe și în grădini organice. Fermierii care cultivă aceste soiuri pun accent pe aromă, nu pe randament sau rezistență la transport.
Diferența față de porumbul zaharat modern este semnificativă. Soiurile comerciale de porumb dulce sunt adesea hibrizi selecționați pentru a rezista mai mult pe rafturi și pentru a avea un aspect uniform. Deși și acestea sunt dulci, dulceața lor provine adesea din selecție intensivă sau din tehnici moderne de ameliorare.
Important de subliniat este că aceste soiuri vechi de porumb nu sunt modificate genetic. Dulceața lor vine dintr-o mutație naturală, prezentă încă din secolul XIX. Aceste varietăți au fost transmise din generație în generație de cultivatori pasionați.
Pentru consumatorii care caută produse autentice, nemodificate și pline de gust, porumbul dulce tradițional poate fi o opțiune ideală. Deși mai greu de găsit pe piața convențională, el este disponibil uneori la târguri de semințe, piețe locale sau prin cultivatori ecologici.
Citește și:
