Uleiul de măsline extravirgin este recunoscut pentru beneficiile pentru sănătate și gustul său deosebit. Dar este, de asemenea, alimentul cel mai falsificat în întreaga lume. Acest lucru face ca unele produse false din ulei de măsline să fie etichetate drept „aurul proștilor”. Multe produse sunt prezentate ca fiind ulei de măsline de cea mai înaltă calitate când, de fapt, nu îndeplinește standardele cerute pentru uleiul de măsline extravirgin, notează Food Unfolded.
Tentația pentru fraudă este enormă, deoarece profiturile din frauda cu acest produs sunt uriașe: la mijlocul până la sfârșitul anilor ’90, câștigurile din uleiul de măsline falsificat erau considerate a fi comparabile cu cele din traficul de cocaină.
Cum se produce uleiul de măsline extravirgin
Uleiul de măsline extravirgin este obținut „direct din măsline și exclusiv prin mijloace mecanice”. Asta înseamnă că nu se folosesc substanțe chimice la extragerea acestuia măsline și că uleiul nu este rafinat după extracție.
Pentru verificarea calității, uleiul de măsline extravirgin trebuie să treacă două teste. Un test fizico-chimic, care măsoară o serie de caracteristici chimice, cum ar fi aciditatea și conținutul de acizi grași al uleiului. Cel de-al doilea test este unul senzorial, respectiv se apreciază gustul și mirosul.
Ambele teste sunt importante în evaluarea calității uleiului de măsline. Chiar și doar testul senzorial poate evidenția probleme legate de modul în care a fost cules fructul sau de producția și depozitarea uleiului. Doar uleiurile de măsline de cea mai bună calitate, atât din punct de vedere chimic, cât și senzorial, sunt desemnate uleiuri de măsline extravirgine. Un astfel de ulei ar trebui să aibă o aciditate foarte mică (nu mai mult de 0,8%) și cele mai bune caracteristici senzoriale (fără defecte de miros sau gust).
Ce este uleiul de măsline extravirgin fals
În cele mai multe cazuri, uleiul de măsline extravirgin falsificat este pur și simplu de o calitate inferioară sau rafinat, care a fost etichetat greșit ca ulei de măsline extravirgin. Este posibil ca aceste uleiuri să fi fost procesate sau diluate cu alte uleiuri (cum ar fi floarea soarelui, soia, canola sau uleiuri de rapiță) pentru a crește profiturile și, prin urmare, nu a reușit să îndeplinească standardele înalte de testare ale uleiului de măsline extravirgin.
Frauda poate implica, de asemenea, mascarea locului unde a fost fabricat produsul. De asemenea, etichetarea înșelătoare sau utilizarea unor date de expirare false.
Riscurile consumului de ulei de măsline extravirgin fals
Când uleiul vândut este fals consumatorii plătesc mai mult pentru un produs inferior, în timp ce fraudatorii profită. În plus, deși uleiul de măsline extravirgin „fals” nu este în general considerat o problemă de sănătate publică, există întotdeauna îngrijorarea că produsele „false” pot conține alergeni ascunși (de exemplu, produse diluate cu ulei de alune) sau uleiuri nepotrivite consumului (de exemplu, ulei de măsline lampant). Într-adevăr, există dovezi ale unor incidente de sănătate legate de utilizarea unui produs „fals”.
Cum se determină dacă uleiul de măsline extravirgin este fals
Există o serie de teste care pot determina dacă uleiul de măsline extravirgin este autentic. Aceste teste pot dezvălui dacă uleiul de măsline extravirgin este impur și a fost amestecat cu alte uleiuri. În general acestea au o calitate mai scăzută decât cea așteptată. Sunt obținute din măsline de calitate proastă, care sunt vechi sau au fost păstrate sau procesate în condiții proaste.
Pe lângă testarea uleiurilor de măsline extravirgine, producătorii pot lupta și împotriva fraudei alimentare prin îmbunătățirea trasabilității lanțurilor lor de aprovizionare. Unii producători au început să folosească tehnologia blockchain pentru a înregistra traseul produsului. De asemenea, astfel pot oferi anumite asigurări cu privire la originea acestuia. Alte abordări complementare, cum ar fi atașarea etichetelor termice care își schimbă culoarea pe recipientele de ulei de măsline pentru a se asigura că sunt transportate în mod corespunzător, sunt, de asemenea, probabil să joace un rol important în combaterea fraudei și creșterea încrederii în uleiurile de măsline extravirgine.
La nivel de folclor, mai circulă două metode de a verifica standardul de calitate al acestui produs. Acestea nu sunt certificate, însă, de specialiști. Una dintre metode chiar este demontată de către aceștia. Este vorba despre teoria care spune că uleiul de măsline extravirgin, păstrat la frigider 24 de ore, se va solidifica. Dacă nu se solidifică, înseamnă că nu este pur, sau a fost amestecat cu alte uleiuri. Însă specialiștii spun că orice ulei se va solidifica, în cele din urmă, dacă va fi păstrat la temperaturi scăzute.
A doua metodă este cea a arderii. Testul presupune îmbibarea unui fitil în ulei de măsline și aprinderea acestuia. Dacă fitilul arde fără să producă fum, atunci uleiul este pur. Pentru siguranță însă, puneți fitilul pe i farfurie, înainte de a-l aprinde.