foto: catholicworldreport.com
Reuniți în Conclavul care alege nou Papă, după ceremonia de înmormântare a Papei Francesco, clericii nu pot avea contact cu exteriorul, iar același lucru este valabil și pentru bucătarii și ospătarii care se ocupă cu mesele acestora. Când se deschide un Conclav, atenția lumii se îndreaptă către Capela Sixtină, în așteptarea semnalului care anunță alegerea noului Papă, atunci când în sfârșit apare fumul alb.
Însă, dincolo de ușile închise și sigilate, departe de reflectoare, funcționează o mașină organizatorică la fel de tăcută pe cât este de esențială: cea a bucătăriei. Iată cum funcționează acest capitol de organizare internă a Vaticanului, pentru a garanta respectarea condiției de totală izolare a cardinalilor din întreaga lume.
Maximă discreție
Potrivit ziarului La Repubblica, pe durata Conclavului, cardinalii electori sunt cazați în Domus Sanctae Marthae, zisă și Casa Santa Marta, reședința aflată în apropierea Capelei Sixtine, care a devenit și locuința Papei Francisc. Aici este amenajată o bucătărie dedicată oaspeților pe care corpul de clădire îi poate găzdui, administrată de personal atent selecționat.
În aceste zile se evaluează dacă această structură va putea fi folosită în continuare, având în vedere că necesită o reamenajare complexă pentru a găzdui din nou cardinalii, conform regulilor care țin de nevoia de izolare. Izolarea absolută este, de fapt, principiul care guvernează întregul sistem. Cardinalii nu pot avea contact cu exteriorul, iar același lucru se aplică bucătarilor și ospătarilor: fără telefoane, fără dispozitive electronice, intrări și ieșiri strict controlate de securitatea Vaticanului.
În Conclavurile recente au fost instalate chiar și dispozitive anti-spionaj în zonele comune și în bucătării. Fiecare membru al personalului trebuie să semneze un jurământ de confidențialitate, care interzice nu doar divulgarea de informații, ci și orice schimb inutil de cuvinte cu cardinalii electori. Servirea la masă se desfășoară în liniște, cu interacțiuni reduse la minimum. Dacă odinioară călugări și călugărițe preparau mesele, astăzi se preferă bucătari laici, deja activi în Vatican sau proveniți din structuri de încredere.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Cum funcționează bucătăria la Vatican în timpul unui Conclav
Uneori se recurge la catering extern, întotdeauna sub supraveghere și conform unui protocol foarte riguros. Sobrietatea domnește și la masă. Mesele sunt simple, dar complete: mic dejun ușor cu cafea, ceai, pâine și dulceață; prânz cu prim fel, fel principal, garnitură și fructe; cină mai frugală, dar similară ca structură. Vinul este permis în cantități mici și doar la cerere, în timp ce băuturile alcoolice sunt excluse. Nevoile nutriționale personale, precum alergiile sau intoleranțele, sunt luate în considerare în măsura posibilului, dar nu există concesii „gourmet”.
Totuși, în ciuda austerității, bucătăria Conclavului nu este lipsită de savoare. Felurile servite sunt inspirate din tradiția italiană: risotto, paste la cuptor, carne albă, pește la cuptor, legume la grătar, fructe de sezon. Pâinea este proaspătă în fiecare zi și, cu ocazii speciale precum duminica, poate apărea și un desert simplu: o tartă sau o budincă. În Conclavul din 2013, se pare că mai mulți cardinali – în special americani și sud-americani – au apreciat mult calitatea mâncării și atmosfera discretă de la Domus.
În trecut, cu cât Conclavul dura mai mult, cu atât se reducea porția de mâncare
Istoria alimentației în timpul Conclavurilor este una extrem de fascinantă, pentru pasionații de istorie. De-a lungul secolelor, regulile legate de hrană s-au schimbat de mai multe ori, adesea din motive practice.
În 1274, Papa Grigore al X-lea, prin constituția Ubi periculum, a introdus norme stricte pentru a scurta timpul de alegere: dacă în trei zile nu se ajungea la un verdict, cardinalii primeau un singur fel de mâncare la masă; după opt zile, doar pâine, vin și apă. Scopul era evitarea unor impasuri precum cel de la Viterbo (1268–1271), care a durat aproape trei ani. Măsura s-a dovedit eficientă: în Conclavul din 1276, de la Arezzo, noul Papă a fost ales într-o singură zi.
Cu timpul, însă, aceste restricții au fost relaxate. În plină Renaștere, Conclavul din 1549–1550, care a durat 71 de zile, l-a avut ca protagonist pe celebrul bucătar Bartolomeo Scappi, care a pregătit mesele cardinalilor cu mare măiestrie. Fiecare prânz cuprindea patru feluri, cu mai multe preparate, transportate în așa fel încât să respecte regulile de izolare.
De la instrument de penitență la reflex al obiceiurilor și gusturilor fiecărei epoci, bucătăria Conclavului și-a păstrat un rol discret, dar central. Mereu în umbra marilor evenimente, continuă să hrănească protagoniștii de moment, cu respect și în tăcere, în cel mai solemn moment din viața Bisericii Catolice, concluzionează cotidianul italian.
