Marile oportunități pe care piața românească le prezintă atât pentru companiile grecești care doresc să activeze acolo, cât și pentru companiile exportatoare au fost evidențiate săptămâna trecută la un eveniment online de informare organizat de Enterprise Greece (o societate pe acţiuni sub supervizarea Ministerului Afacerilor Externe din Grecia, responsabilă cu atragerea investiţiilor străine în Grecia şi promovarea produselor greceşti în străinătate n.trad.), potrivit Rador Radio România.
Trebuie menționat că schimburile comerciale bilaterale dintre Grecia și România s-au ridicat anul trecut la aproximativ 2,9 miliarde de euro. Concret, în ceea ce privește exporturile grecești, acestea au rămas relativ stabile, la nivelul de 1,8 miliarde de euro, dar Grecia a urcat pe poziţia a 7-a în clasamentul furnizorilor pieţei româneşti. Comparativ cu anul de dinainte de pandemie, 2019, creșterea exporturilor grecești este de aproximativ 74%.
Există circa 2000 de companii grecești în România
Printre principalele produse pe care Grecia le exportă se numără alimentele şi băuturile, materiale de construcție, jucării, îngrășăminte etc., dar se consideră că există şi alte oportunități neexploatate pentru exporturi suplimentare în valoare de 800 milioane de euro în anumite sectoare cu perspective de dezvoltare ulterioară. Prezența activă a Greciei în România este estimată la aproximativ 2.000 de companii, capitalul total investit ajungând la 5 miliarde de euro.
Achiziție de 20 de miliarde de euro
Concret cu privire la sectorul alimentar, Vassilis Stavrou, cunoscând România din mandatul său de director executiv la Mega Image (lanţ al grupului Ahold Delhaize) şi având o experiență totală de 28 de ani în industria supermarketurilor, a subliniat că piața românească a produselor de larg consum include aproximativ 62.000 de unităţi, de la hipermarketuri până la magazine foarte mici.
Oferind o imagine mai amplă a pieței, directorul executiv al Valvis Holding a subliniat că țara este împărțită în trei zone geografice principale: – București, care reprezintă 18% din totalul pieței, în timp ce populația sa reprezintă 11% – Orașele mari de 300-400 de mii de locuitori – Restul provinciei, unde în unele zone comerțul se desfășoară ca în Grecia anilor ‘60. În ansamblu, sectorul grocery, care a crescut anul trecut cu 8% – înregistrând o creștere atât ca valoare, cât și ca volum – are o valoare de 20 de miliarde de euro, din care 59% se referă la alimente și băuturi nealcoolice și 14% băuturi alcoolice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Sectorul alimentelor a crescut anul trecut cu 27%, băuturile nealcoolice cu 7%, iar cele alcoolice cu 4%. PL are o cotă de 18,5%, scăzută față de media europeană de 40%, ceea ce înseamnă că există încă loc de creștere. Comerțul electronic prezintă o rată de creştere de trei ori peste creșterea economiei, situându-se la cote de 7,4%-12%, dar procentul său din cifra de afaceri totală este încă mic, participând cu aproximativ 3%-3,5%, dacă sunt excluse platformele.
Lanţuri de magazine
În ceea ce priveşte structura sectorului, Vassilis Stavrou a precizat că 34% din vânzări se realizează în comerțul tradițional și 66% în comerțul organizat, care se împarte astfel: – 22%: hipermarketuri (cu creștere de 6,1% în 2024) – 9%: supermarketuri, peste 400 mp. (4%) – 13%: minimarketuri, sub 400 mp. (3,9%) – 21%: discounteri (6,3%).
În domeniul supermarketurilor sunt prezente mari multinaționale, cum ar fi de ex. Auchan, Kaufland (de la Schwarz Grouppe), Carrefour și Ahold Delhaize (Profi, Mega Image), iar în zona discounterilor sunt dominanți Lidl (de la Schwarz Grouppe) și Penny (de la REWE), în timp ce în zona cash & carry se remarcă Metro AG și Selgros (de la TransGourmet).
