foto: colaj g4food.ro
Dacă un sendviș cu pâine crocantă sau o porție de paste sunt sursă de neplăceri digestive, ar putea fi semnul unei relative intoleranțe la gluten. La fel, dacă un pahar cu lapte sau o tartină cu unt și cașcaval provoacă același tip de probleme, ar putea fi, în schimb, simptome legate de digestia necorespunzătoare a lactozei. Dar cum putem înțelege dacă avem cu adevărat o astfel de problemă sau e doar rezultatul unei conjuncturi de moment?
Glutenul este o proteină prezentă în anumite cereale, cum ar fi grâul și orzul, și este responsabil pentru textura elastică și a aluatului obținut din făină din cereale care îl conțin. Pentru rigoare, nu conțin propriu zis gluten, este o expresie care a intrat în uz. Conțin două proteine, gliadina și glutenina, două proteine conținute în făină, care în reacție cu apa formează glutenul, un fel de rețea care dă structură unui aluat dospit. Unele persoane au de la naștere sau pot dezvolta în timp o sensibili tate la gluten, pe care nu reușesc să îl digere cum trebuie.
În timp ce lactoza este un zahăr prezent în produsele lactate, pe care unii oameni îl tolerează puțin sau deloc, ceea ce îi determină să evite tot ce conține lapte. Dar cum putem ști dacă excluderea lor din dietă este decizia corectă? Ce simptome ar trebui să ne alarmeze? Iată sfaturile nutriționistei italiene Romina Cervigni, director științific al fundației Valter Longo, pentru gazzetta.it.
Mecanisme digestive diferite care pot da simptome similare
Prima considerație necesară este legată de confortul digestiv. „Intoleranțele la lactoză și la gluten prezintă simptome similare: scaune moi sau chiar diaree, balonare, gaze, crampe intestinale, durere. Toate acestea apar la câteva ore după ingerarea alimentului. Nivelul de lactază, o enzimă produsă în intestin pentru a digera lactoza, tinde să scadă odată cu vârsta. Acest lucru explică de ce multe persoane tolerează lactoza mai puțin la vârsta adultă. La naștere, lactoza este unul dintre principalele zaharuri pe care le putem digera și absorbi, dar odată cu înaintarea în vârstă, producția de lactază scade”, spune ea.
Când lactoza nu este complet digerată, explică specialista, ajunge în colon nemetabolizată, iar aici este fermentată de bacteriile intestinale, cauzând simptome precum balonare și gaze.
În ceea ce privește glutenul, principiul este diferit: este vorba de o proteină, nu un carbohidrat, iar dificultatea de a-l digera privește în special persoanele cu afecțiuni precum boala celiacă sau sensibilitatea la gluten, în care sistemul imunitar reacționează, provocând inflamație și leziuni intestinale, adaugă nutriționista.
Cum le putem deosebi și de ce grâul modern este mai problematic
Cum ne dăm seama, așadar, dacă problemele intestinale sau alte tulburări digestive sunt cauzate de gluten sau lactoză, dacă simptomele seamănă? Este indicat să observăm circumstanțele în care apar și dispar simptomele, când anume se declanșează și în ce condiții dispar, recomandă experta. Disconfortul este declanșat de o dietă bogată în gluten sau lactoză? Simptomele dispar complet când încetezi să le consumi?
În plus, este important și să nu tragem concluzii pripite, mai insistă specialista: cine consumă lactate ar putea crede că este intolerant la lactoză, când, de fapt, ar putea avea o reacție la proteinele din laptele de vacă, în special la cazeină, care poate provoca simptome similare.
„În ceea ce privește glutenul, unele persoane cred că sunt hipersensibile la acesta, când, de fapt, ar putea fi mai sensibile la grâul modern, care a fost modificat de-a lungul timpului. Glutenul prezent în cerealele moderne este diferit de cel din cerealele vechi, fiind mai puțin tolerat de organism, nu atât din cauza structurii fundamentale a proteinei, ci din cauza cantității și a calității”, precizează dr. Cervigni.
Mici strategii care ne ajută să înțelegem mai bine tipul de problemă
O soluție pentru a indentifica problema cu precizie ar putea fi să consumăm, așadar, varietăți vechi de grâu, cum sunt einkorn, spelta, khorassan (cunoscut ca și Kamut) și în cantități moderate. În ceea ce privește lactatele, putem alege iaurturile, sărace în lactoză, în loc de lapte. La fel, și brânzeturi de preferință din lapte de oaie sau capră, care conțin alt tip de cazeină.
De reținut și următorul fapt: cu cât brânza este mai maturată, cu atât conține mai puțină lactoză. De asemenea, o altă soluție este aceea de a distribui consumul de lactate pe parcursul săptămânii, fără a exagera, pentru ca activitatea enzimatică să funcționeze, recomandă experta. O notă în plus? Grâul din paste este adesea mai bine tolerat decât grâul din pâine.
Este riscant să ne punem singuri un diagnostic
Iar dacă situația persistă și după ce am încercat aceste mici ajustări, recomandarea nutriționistei este aceea de a consulta un medic, care să recomande investigații suplimentare. Glutenul și lactoza sunt cele mai ușor de testat pentru o eventuală intoleranță sau alergie fără a da erori.
O metodă empirică pentru a încerca să înțelegem tipul de problemă este și excluderea din dietă a tuturor alimentelor care conțin gluten sau lactoză pentru o perioadă, mai spune nutriționista. Dacă simptomele dispar, le putem apoi reintroduce treptat observând reacția digestivă la fiecare dintre ele. Este însă, oricum, o metodă care poate fi aplicată sub supravegherea unui specialist, pentru că în caz contrar poate duce la carențe nutriționale și poate masca adevărata cauză a unei eventuale probleme, este concluzia medicului.
