foto: palagina.it
Munca agricolă a necesitat dintotdeauna forță și eforturi cotidiene, motiv pentru care în timp a dat naștere unui spirit de colaborare și într-ajutorare, tipic în general lumii rurale, și uneori încă prezent. Din acest spirit aveau să se nască în toată Europa așa numitele ferme sociale, în care se îmbină producția agricolă cu activitățile de natură socială.
Cum au apărut fermele sociale
Cele din prezent funcționează în linii mari pe modelul celor create în Olanda sub denumirea de Social Care Farms în jurul anilor ’90. Era vorba de ferme agricole care au integrat în activitatea lor servicii de reintegrare pentru persoanele cu dizabilități fizice sau mentale. Structuri care, așadar, au posibilitatea de a-și spori competitivitatea economică și de a sprijini revitalizarea agriculturii prin activități cu o înaltă valoare socială și etică.
Exemplul italian în acest sector este unul foarte relevant, pentru că acest tip de activități s-au născut spontan, cu mult înaintea modelului olandez. Au existat încă din anii ’70 experiențe informate de acest tip, născute natural, modelul creat de Olanda doar a oficializat și formalizat ceea ce exista deja.
Și exista în urma celebrei legi Basaglia, de la mijlocul anilor ’70, de reinserție sociala a persoanelor cu afecțiuni din sfera psihiatrică. A apărut, în acel context în care opinia publică a fost și sensibilizată mult pe subiect, nevoia de a crea contexte de reabilitare și reintegrare socială. Iar una dintre soluții au fost inițiativele de tipul fermelor sociale.
Ulterior, după anii ’90, ele s-au transformat într-o soluție eficientă și îmbrățișată unanim, pentru a oferi un spațiu formativ și de evoluție persoanelor dezavantajate sau marginalizate social. Oferindu-le, totodată, în paralel, servicii educative, formative și de asistență.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Activitățile dintr-o fermă socială
Este, practic, definiția unei firme sociale și condiția ca ea să poată exista: activitatea agricolă să fie dominantă, dar să existe, complementar, și servicii de asistență pentru persoanele care execută muncile agricole. Iar parte a procesului terapeutic și de reintegrare socială o reprezintă relația cu natura și animalele, care crează o stare de bine și conferă un sentiment de utilitate persoanelor implicate.
Tehnic, ferma socială este o întreprindere agricolă cu spații și/sau culturi special amenajate dedicate vizitelor și activității grupurilor mixte de operatori și persoane defavorizate, care, cu o regularitate mai mare sau mai mică, frecventează ferma pentru a discuta, a scrie, a reflecta și, mai ales, pentru a îngriji culturile. Sau, după caz, animalele.
Rolul animalelor în ferma socială
Una dintre numeroasele activități desfășurate într-o fermă socială îl reprezintă intervențiile asistate cu animale. Cunoscută popular ca „Terapia cu animale de companie”, această activitate presupune o serie de intervenții menite să îmbunătățească sănătatea și starea de bine a persoanelor, folosind animale de companie precum câini, pisici, cai, măgari și iepuri.
Cele mai multe studii științifice se referă la intervențiile cu cai. S-a demonstrat că interacțiunea om-cal stimulează eliberarea oxitocinei, un hormon cu multiple efecte pozitive, precum scăderea nivelului de cortizol, hormonul stresului. În plus, s-au observat îmbunătățiri ale flexibilității cognitive, încrederii în sine, calității percepute a vieții, reducerii senzației de izolare și extinderii repertoriului de activități noi.
Peste 9.000 de ferme sociale, care oferă asistență la peste 50.000 de persoane anual
Un exemplu dintre cele mai recente apărute în media, ferma socială Parvula Domus, creată în cadrul parcului arheologic Pompei, din apropiere de Napoli. Și în care sunt implicate în activitățile agricole persoane cu dizabilități.
Potrivit unor date publicate recent de agenția de știri Ansa, în Italia există circa 9000 de ferme sociale în zonele rurale sau la periferia orașelor, cu obiectivul de a ajuta familiile aflate în dificultate și categoriile vulnerabile de populație. De serviciile oferite au beneficiat în ultimul an peste 50.000 de persoane: persoane cu dizabilități fizice sau mentale, persoane cu tulburări din spectrul autismului, deținuți sau ex deținuți, minori aflați în situații familiale sau școlare dificile, femei victime ale abuzurilor, persoane în vârstă cu putere de muncă, persoane care suferă de dependențe, șomeri, emigranți.
