Industria alimentară traversează o perioadă de transformare profundă, între inovații surprinzătoare, noi tendințe în privința alimentelor sănătate și o preocupare tot mai mare pentru sustenabilitate. Pe de o parte, apar produse din ce în ce mai creative și adaptate nevoilor consumatorilor moderni, iar pe de altă parte, rămâne provocarea reducerii utilizării ingredientelor artificiale și a impactului asupra mediului. Viitorul alimentației va fi, cel mai probabil, un echilibru între tradiție și avangardă, cu o atenție sporită atât pentru sănătate, cât și pentru protejarea planetei, consideră analiștii.
O recentă analiză a revistei franceze Que Choisir citată de publicația italiană ilfattoalimentare.it oferă o perspectivă asupra noilor tendințe din industria alimentară, evidențiind modul în care companiile își reînnoiesc produsele, încercând să îmbine plăcea cu nevoile alimentației sănătoase dar și practicitatea.
Însă, evoluția sectorului este influențată în mare măsură și de atenția tot mai mare acordată acordată de producători sustenabilității și reducerii impactului asupra mediului. După criza economică și dificultățile cauzate de pandemia, consumatorii au redescoperit plăcerea mesei bune, determinând companiile să lanseze produse din ce în ce mai originale și atrăgătoare.
De exemplu, câteva dintre tendințe inovative prezentate la Salon International de l’Alimentation (SIAL) din Paris, desfășurat în octombrie 2024: cocktailuri solide care se topesc în gură, foie gras vegetal, vin fără alcool și bezele din făină de năut.
Redescoperirea aromelor intense și a alimentelor funcționale
Un aspect interesant în acest tablou al inovației alimentare este revenirea la gusturi intense și condimentate. Ingrediente precum ardeiul iute, ghimbirul, arahidele și condimentele libaneze sunt din ce în ce mai prezente. Apoi, bucătăria Extremului Orient, în special cea coreeană și japoneză, continuă să influențeze piața occidentală, cu o răspândire tot mai mare a preparatelor precum sushi, sashimi și kimchi, reinterpretate cu ingrediente inovatoare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
O altă tendință importantă este creșterea popularității „alimentelor funcționale”, care promit beneficii pentru sănătate prin adăugarea unor ingrediente specifice. La SIAL au fost prezentate infuzii pe bază de moringa, mentă și măr, bogate în nutrienți, precum și cafea îmbogățită cu polifenoli cu potențial de ardere a grăsimilor sau cu ciuperci shiitake, cunoscute pentru proprietățile lor imunostimulatoare.
În paralel, continuă trendul produselor „fără”: fără lactoză, fără gluten, fără carbohidrați. Printre noutăți se numără un înlocuitor pentru orezul de sushi pe bază de konjac, fără carbohidrați, și o alternativă la grăsimile animale obținută din ciuperci. Chiar și vata de zahăr se reinventează, cu variante cu un conținut scăzut de zahăr, datorită utilizării fibrelor de cicoare.
Practicitate versus sustenabilitate
Consumatorii caută astăzi produse nu doar gustoase și sănătoase, ci și practice. Conceptul de „hrană nomadă”, adică alimente ușor de consumat oriunde, devine tot mai popular, ceea ce duce însă la o creștere a numărului de ambalaje de unică folosință. Fapt care, evident, intră în contradicție cu eforturile industriei de a reduce utilizarea plasticului și impactul asupra mediului. Pentru a găsi un echilibru între comoditate și sustenabilitate, multe companii experimentează soluții de economie circulară.
Printre cele mai inovatoare idei se numără băuturile carbogazoase realizate din sucuri obținute în urma procesării fructelor confiate și produsele pe bază de proteine vegetale, cu un gust îmbunătățit datorită utilizării unor bacterii speciale. Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu (INRAE) din Franța a lansat programul Ferments du futur pentru a dezvolta noi combinații de produse fermentate, capabile să îmbunătățească valoarea nutritivă și proprietățile organoleptice ale produselor alimentare.
Impulsul spre alimentația pe bază de plante
Interesul pentru sustenabilitate a dus la o creștere a cererii pentru alimentele pe bază de plante. Nu este vorba doar despre alternative la carne sau lactate, ci despre o adevărată revoluție care cuprinde întreaga industrie alimentară. Printre noile produse se numără batoane proteice pe bază de năut, condimente din alge, „ouă vegetale” disponibile în variantă lichidă sau solidă și chiar „somon vegetal”.
Însă, în ciuda progreselor, rămâne o mare problemă: multe dintre aceste produse sunt ultra procesate și bogate în aditivi. Revista Que Choisir subliniază că, deși industria alimentară încearcă să îmbunătățească compoziția produselor, consumul de alimente ultraprocesate rămâne o problemă care nu trebuie subestimată.
