Foto: G4Food/fermieri Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea a reintrat în posesia uneia dintre cele mai importante amenajări agricole din Delta Dunării, aflate în litigiu din anul 2018, după ce firma care a concesionat peste 4.000 de hectare a pierdut definitiv procesul la Curtea de Apel din Brăila, a declarat joi şeful Serviciului domeniu public şi privat al judeţului Tulcea din cadrul CJ, Nicuşor Condrat, transmite Agerpres.
Istoricul litigiului
Suprafaţa de 4.362 de hectare a fost concesionată de CJ în anul 1998 pentru 20 de ani unei societăţi private, dar la finele contractului conducerea firmei nu a fost de acord cu noile preţuri minimale stabilite de consilierii judeţeni şi a refuzat să predea terenul folosit pentru agricultură, aşa încât în ultimii ani nu a plătit niciun leu la bugetul judeţului.
“CJ a câştigat la Curtea de Apel din Brăila obligarea fostului concesionar să predea terenul, iar procedura a fost îndeplinită miercuri de un executor judecătoresc din Constanţa, însoţit de reprezentanţi ai Jandarmeriei Române”, a precizat reprezentantul CJ.
O nouă licitație
În ciuda numeroaselor proceselor deschise de compania agricolă împotriva CJ, autoritatea judeţeană a organizat o licitaţie în anul 2018 pentru concesionarea aceleiaşi suprafeţe, iar noua firmă care va folosi terenul va intra în posesia lui după ce acesta va fi eliberat de culturile de porumb şi floarea-soarelui. “Nu am încasat redevenţa de aproape 6 ani. Firma plătea o redevenţă de aproximativ 19 dolari pe an, de hectar, iar acum redevenţa (în baza contractului încheiat cu o societate din Mahmudia, n.red.) este de aproape 20 de ori mai mare”, a precizat şeful Serviciului domeniu public şi privat al judeţului Tulcea din cadrul CJ, Nicuşor Condrat.
Per total, pe fondul proceselor tergiversate în ultimii şase ani, CJ a pierdut peste 10 milioane de euro, potrivit sursei. Societatea comercială care a pierdut procesul pentru amenajarea agricolă Sireasa se află în litigiu cu CJ şi pentru o altă suprafaţă de 5.056 hectare în amenajările agricole Pardina şi ostrovul Tătaru.
Situația terenurilor agricole în Tulcea
Tulcea este unul din puţinele judeţe din România care poate atrage venituri la bugetul propriu în baza exploatării prin agricultură şi piscicultură a terenurilor din domeniul public de interes judeţean.În condiţiile în care firmele private trebuie să respecte normele impuse de Legea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, de-a lungul timpului, autorităţile de mediu au semnalat că în agricultură se folosesc substanţe interzise în perimetrul rezervaţiei.
Judeţul Tulcea, în special Delta Dunării, prezintă un potenţial deosebit pentru fermele ecologice, inclusiv pentru agricultura bio. Potrivit lucrării “Delta Dunării – Rezervaţie a Biosferei”, publicată de Institutul Naţional de Cercetare Delta Dunării şi Academia Română, geograful Ernst von Sydow afirma în anul 1857 că Delta Dunării poate deveni “grânarul Europei” prin transformarea unor suprafeţe întinse în terenuri agricole. Prima lucrare de îndiguire în scop agricol derulată în România a fost realizată în anul 1895, pe braţul Sfântul Gheorghe al Dunării, de către inginerii Langeveldt, Olanda, şi Dither, Danemarca, iar amenajarea este cunoscută şi astăzi sub numele de “Grădina olandeză”, considerată de specialişti promotorul agriculturii ecologice din judeţ.
Datele făcute publice la începutul anului pe site-ul CJ arată că opt din loturile aflate în cele cinci amenajări agricole administrate de CJ sunt în litigiu, iar cele cinci amenajări agricole au o suprafaţă totală de 34.072,37 de hectare.
