Parlamentul României și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor ( ANSVSA ) au emis anul acesta o serie de documente legislative pentru domeniul creșterii porcinelor în România, având pe fond preocuparea de a eradica Pesta Porcină Africană ( PPA ), activă în țara noastră din 2018.
În baza noilor reglementări, proprietarii exploatațiilor noncomerciale ( care nu sunt înregistrate sanitar veterinar, dar au obligația să respecte anumite reguli de biosecuritate ) nu mai aveau voie să comercializeze porci, dar aveau voie să îi crească pentru autoconsum.
Pentru a avea dreptul să vândă porci, exploatațiile noncomerciale erau obligate să se înregistreze sanitar veterinar, devenind exploatații comerciale de tip familial ( deținute de persoane fizice ) și, după caz, să se înregistreze la Registrul comerțului, devenind PFA, ÎI, ÎF, PJ, pentru activități complexe, incluzând și pe aceea de reproducție.
Ei bine, din cauza presiunilor făcute la nivel public de unii politicieni, membri ai Parlamentului României, guvernul a dat înapoi și a cerut conducerii ANSVSA să permită și exploatațiilor noncomerciale, adică celor neînregistrate sanitar veterinar, să vândă porci pe piața liberă, cu condiția să obțină un certificat de sănătate a animalelor din partea medicului veterinar împuternicit de DSVSA.
Mai întâi, ANSVSA a publicat un comunicat, prin care a dat asigurări că ”Susținerea creșterii tradiționale a porcului în gospodării și a proprietarilor de porci din mediul rural este o prioritate a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Creșterea, sacrificarea porcilor în gospodăria țărănească și comercializarea acestora nu va fi interzisă. ANSVSA transmite românilor că își vor putea sacrifica fără probleme porcii înainte de Crăciun, în propriile gospodării. În acest sens, ANSVSA modifică Ordinul nr. 130/2023, care aprobă Normele specifice de aplicare a Legii nr. 122/2023, prin introducerea unei prevederi prin care se pot comercializa porcinele din gospodărie numai în condițiile în care un medic veterinar de liberă practică împuternicit de DSVSA județene va completa o fișă de examinare clinică, care certifică statusul de sănătate al animalului respectiv (care trebuie să fie identificat și înregistrat în Sistemul Național de Identificare și Înregistrare a Animalelor – SNIIA). Prevederea are în vedere stabilirea stării de sănătate a animalului care urmează a fi comercializat, astfel încât să împiedice mișcarea animalelor care ar putea contribui la răspândirea virusului PPA. ( … ) ANSVSA reamintește tuturor deținătorilor de exploatații noncomerciale de porcine importanța respectării normelor de biosecuritate și a regulamentelor în vigoare, în vederea prevenirii și combaterii pestei porcine și a altor riscuri asociate”.
În aceeași zi, ANSVSA a publicat pe site proiectul de modificare a Ordinului 130/2023, care aprobă Normele specifice de aplicare a Legii nr. 122/2023.
Iată ce zice acolo: ”Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: „Art. 5. – (1) Pe teritoriul României, mişcarea porcinelor se realizează conform prevederilor anexei nr. 3 la Legea nr. 122/2023, iar pentru cele provenite din gospodăriile populației cu respectarea prevederilor art. 7. (2) În vederea respectării prevederilor anexei nr. 1 la Legea nr. 122/2023, în cazul gospodăriilor, condițiile prevăzute la pct. 10-12 din această anexă, pot fi asigurate inclusiv prin intermediul contractelor încheiate la nivel de unitate administrativ teritorială”.
Articolul 7 din Ordinul președintelui ANSVSA 130/2023, este modificat astfel:
Textul anterior:
”Înaintea mișcării porcinelor vii, ( … ) animalul/animalele din exploatație trebuie inspectat/inspectate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit de direcțiile sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București, care va completa fișa de control privind supravegherea pentru pesta porcină africană în exploatațiile comerciale industriale și comerciale de tip A, utilizată în cadrul programului de monitorizare și control al pestei porcine africane”
Textul actual:
”Înaintea mişcării porcinelor vii, din gospodăriile țărănești, având destinaţii conform anexei nr. 3 la Legea nr. 122/2023, animalul/animalele din exploataţie trebuie inspectat/inspectate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit de direcţiile sanitar veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care va completa o fișă de examinare clinică a acestora”
O schimbare bizară: obligația de verificare a sănătății animalelor din exploatațiile industriale și comerciale de tip A ( marii crescători de suine ), în ce privește PPA, dispare, în schimb sunt luați la control micii crescători de suine, pentru orice tip de boală a porcinelor!
Lectura comunicatului ANSVSA și a noilor prevederi ( sunt încă în faza de proiect! ) relevă utilizarea la nivel oficial a sintagmei ”gospodărie țărănească”, în sens larg, cu ignorarea faptului că ”gospodăria țărănească” a fost deja definită juridic, prin Legea 6/5 ianuarie 2022, care reglementează autorizarea și activitatea gospodăriei țărănești într-o cooperativă agricolă.
Iată ce scrie în Legea 6/2022, care modifică Legea cooperației agricole 566/2004:
”Gospodăria țărănească poate deveni membru cooperator asociat în cooperativele agricole. Definirea, modul de autorizare și organizare a gospodăriei țărănești, modelul de atestat și modelul de carnet de comercializare a produselor din sectorul agricol sunt prevăzute în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezenta lege”
Definirea și modul de autorizare și organizare a gospodăriei țărănești
1. Gospodăria țărănească este o exploatație agricolă mixtă de culturi și creșterea animalelor.
2. Gospodăria țărănească se autorizează pe persoană fizică de către unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia solicitantul are gospodăria, prin vizarea anuală a atestatului de gospodărie țărănească.
3. Atestatul de gospodărie țărănească și carnetul de comercializare se vor elibera de către cooperativa agricolă al cărei membru este numai solicitanților ce dețin în proprietate, în chirie, concesiune și/sau arendă suprafețe de teren, efective de păsări, animale, familii de albine și bazine piscicole.
Sigur, Legea 6/2022 nu stabilește că o gospodărie țărănească nu poate exista decât în cadrul unei cooperative agricole, dar Legea 122/2023 privind creșterea porcilor în România folosește sintagma ”gospodărie țărănească” cu sens precis, ca membru al unei cooperative agricole, cu anumite facilități.
Pentru ”gospodăria țărănească”, în sens larg, în Legea 122/2023 este folosită sintagma de ”exploatație noncomercială”, care nu avea voie să vândă porci. Pe asta ar fi trebuit să o folosească ANSVSA atât în comunicat, cât și în proiectul de modificare a ordinului 130/2023, chiar dacă sună tehnic în comparație cu expresia ”gospodărie țărănească”.
Consecvența în utilizarea unor termeni cu încărcătură juridică evită confuzia de termeni.