Foto: Mostafa Darwish / Anadolu/ABACAPRESS.COM via Mediafax Foto
Anunțarea semnării acordului comercial dintre UE și Mercosur a stârnit o adevărată furtună mediatică. Ceea ce este în primul rând de remarcat este că nimeni nu vorbește despre acord în ansamblul său. S-a pomenit foarte puțin despre prevederile referitoare la produsele chimice, pharma sau mașini. În schimb, aspectele legate de produsele agricole și alimentare au iscat reacții puternice.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Care sunt principalele produse Mercosur ce vor pătrunde pe piață?
Acordul vorbește de cinci articole principale care vor pătrunde pe piața europeană cu scutiri totale sau parțiale de taxe vamale.
Carnea de vită – acordul include o cotă de cca. 99.000 tone de carne de vită din Mercosur care ar putea intra în UE cu un tarif preferențial (nu complet duty-free). Această cantitate reprezintă în jur de 1,6% din cantitatea de carne de vită comercializată anual în Uniune.
Carnea de pasăre (pui) – se prevede o cotă duty-free pentru carne de pasăre de aproximativ 180.000 tone, introdusă gradual. Adică cca. 1,2% din cantitatea totală de carne de pasăre comercializată în UE. De natat că aceasta va ajunge în Europa congelată. Oare cât e de atractivă pentru consumatori?
Orez – UE nu e autosuficientă la orez, astfel încâtacordul permite importuri preferențiale de până la 60.000 tone de orez duty-free. Cine se sperie?
Zahăr și etanol – importurile de zahăr sunt prevăzute cu cote controlate, în timp ce etanolul (folosit şi industrial) poate beneficia de condiţii preferenţiale — toate introduse gradual. Majoritatea zahărului din Mercosur este produs din trestie. Unele țări, precum Franța, ar putea suferi din cauza reducerii cererii de sfeclă de zahăr.
Miere – o cotă de miere duty-free de 45.000 tone, care acoperă o parte semnificativă (peste cererea actuală din UE) a fost inclusă în acord. Aparent, aceasta este o lovitură puternică pentru apicultorii europeni. Cu toate acestea, nu toți privesc lucrurile astfel. Vom reveni asupra acestui aspect într-un articol separat, detaliat.
Ce temeri există?
Cea mai mare temere invocată de agricultorii europeni este că produsele din Mercosur nu vor respecta standardele europene de producție și calitate. Referitor la acest aspect,acordul prevede că toate produsele importate trebuie să respecte standardele stricte de siguranță alimentară și sanitar-veterinare ale UE. Acestea nu sunt reduse în urma acordului.
În cea ce privește un impact devastator asupra situației economice a fermierilor, și aici există măsuri de protecție. UE poate suspenda temporar tarifele preferențiale pentru anumite produse sensibile (ex: carne de vită, carne de pasăre, zahăr) dacă importurile încep să afecteze grav producătorii europeni.
S-au exprimat numeroase temeri din partea fermierilor români că prețul cerealelor ar putea fi afectat. La ora actuală, prețul porumbului la bursele din America de Sud este cu 5 – 20 USD/tonă mai ridicat decât la Constanța. Deci, un motiv suficient ca să eliminăm această temere.
Există, desigur, un risc indirect, referitor la porumb. Bioetanolul ieftin venit din Mercosur ar putea reduce cererea de porumb pentru această ramură. Dar, conform datelor existente, în România se transformă în bioetanol între 5 și 8% din porumbul produs. Deci, un impact limitat.
Cum rămâne cu soia din Mercosur?
Un aspect care ar fi trebuit să îngrijoreze este cel referitor la soia. Și totuși, nu am observat ca cineva să pună această problemă…
La ora actuală, zootehnia UE este cvasi-dependentă de soia și șroturile de soia aduse din import. În cea mai mare parte, din Argentina și Brazilia.
Anul trecut, cantitatea de soia boabe importată de Europa a atins 3,6 milioane de tone, iar cea de șroturi de 12,9 milioane de tone. Peste 10,5 milioane de tone au provenit din Brazilia și Argentina.
În același timp, producția totală de boabe de soia din Europa a fost de puțin peste 2,5 milioane tone. Din care, aproximativ 0,55 milioane tone în România, care s-a situat pe locul al doilea.
Așadar, este de așteptat o prăbușire a prețului la soia. Și totuși, acest lucru nu se va petrece. În timp ce soia din Mercosur este modificată genetic, cea europeană este non-OMG. Ca atare, poate fi folosită în fermele bio. Deci, piața sa este constantă și protejată.
Pe de altă parte, scăderea prețului furajelor poate fi un puternic impuls, pe termen scurt, pentru fermierii europeni…
Ce câștigă fermierii europeni?
Privind cealaltă latură a balanței, fermierii europeni au și ei mult de câștigat. Vinurile și băuturile alcoolice din UE vor fi scutite de taxe vamale. La fel se întâmplă cu uleiul de măsline și cu dulciurile.
Produsele cu Indicație Geografică de Origine vor fi și ele scutite de taxe. La fel, vor fi scutite și brânzeturile.
Adică, nu produsele de volum, ci cele de calitate. Așadar, agricultura care conduce la produse premium ar putea fi recompensată…
În mod concret, România poate câștiga dacă joacă inteligent. Ar trebui să pună în valoare produsele cu identitate locală, precum brânzeturi artizanale, produse tradiționale certificate și vinuri românești din segmentul premium.
Industria alimentară ar putea realiza export indirect prin branduri europene și o integrare în lanțuri de valoare UE.
Deci, ne mai e chiar așa teamă de acordul cu Mercosur?
