O organizaţie non-guvernamentală, cu ajutor din partea specialiştilor de la Direcţia Judeţeană pentru Agricultură (DAJ) Vâlcea, a înfiinţat în comuna Mădulari un centru de cercetare în vederea dezvoltării unei tehnologii de cultivare în spaţii protejate a plantelor medicinale autohtone, care apoi să fie diseminată celor interesaţi să îşi dezvolte propriile afaceri în domeniu, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Ideea realizării acestei ferme de plante medicinale a pornit la iniţiativa celor de la Asociaţia comunală Beica-Mădulari, care, după ce au încercat mai mulţi ani promovarea culturii de legume în spaţii protejate, s-au gândit să schimbe registrul şi să se reorienteze către plante medicinale pe care să le valorifice în beneficiul locuitorilor din partea de sud a judeţului Vâlcea, preponderent agrară.
Printre soiurile alese sunt astfel multe din flora spontană din zonă, cunoscute şi folosite din bătrâni pentru proprietăţile lor tămăduitoare – de la brusture, obligeana şi până la pălămidă – care însă au fost uitate în timp.
“Până acum, asociaţia făcea legume şi chiar a avut un program amplu, pe câţiva ani de zile, prin care a promovat cultura de legume în spaţii protejate. De anul trecut s-a orientat către producţia de plante medicinale autohtone şi de pe alte continente. La cele autohtone s-a orientat către acele specii neglijate în România de la a fi cultivate sau valorificate. Arctium lappa sau brusturele este una din speciile care au făcut parte din gastronomia poporului român, actualmente total neglijată atât în cercetare, cât şi în cultură. În Japonia, de exemplu, se consumă brusture în fiecare săptămână, ca să nu spun în fiecare zi, iar în România, care a avut în arta ei culinară brusturele, nu mai găseşti o reţetă nici pe net, nici prin cărţile de prin 1900, care au la bază brusturele. Vorbim apoi de geranium, de obligeană , care sunt extraordinar de potente în diverse afecţiuni, chiar în afecţiunile oncologice, cu studii determinate. Din păcate noi, românii, ne orientăm mai puţin asupra bogăţiei pe care natura ne-a lăsat-o”, a explicat, pentru AGERPRES, inginerul horticol de la DAJ Vâlcea, Bogdan Neacşu, cel care se ocupă de partea ştiinţifică a acestui proiect.
Proiectul laboratorului de plante medicinale autohtone din comuna Madulari este astfel, din datele de până acum, unic în ţara noastră, scopul înfiinţării lui fiind acela de a pune la punct tehnologia de cultivare în spaţii protejate a acestor specii de plante, pentru ca apoi să-i înveţe şi pe localnici cum să le cultive.
“Tot ce vedeţi în jurul dumneavoastră este o cercetare. A fost o muncă de documentare foarte vastă. E foarte multă muncă aici în teren. Au fost şi foarte multe frustrări, pentru că nu se găseau seminţe, nu ne trimiteau seminţe şi nu toate seminţele cumpărate au fost speciile pe care am considerat că le achiziţionăm. Apoi şi la producerea de răsaduri au fost multe abateri… Fiecare specie are particularităţile ei. Ele vin din flora spontană, dar sunt necunoscute tehnologic şi aduc diverse surprize pe fiecare fază de vegetaţie. De exemplu, nu am avut de unde să cumpărăm în România seminţe de brusture. La tătăneasă există un singur genotip omologat în România pe care, dacă nu mă înşel, il are o staţiune din Delta Dunării, care însă nu a avut sămânţă. Nu avem nici noi încă o tehnologie de cultură cap-coadă bine pusă la punct. Noi am adaptat continuu, în funcţie de problemele care ne-am apărut, tehnologia. Dacă am văzut că ne-a murit răsadul, a trebuit să ne dăm răspunsul, am văzut că dacă îl umbrim îi scădem temperatura şi aşa mai departe. Degeaba găseşti pe net informaţii, că se găsesc literaturi de specialitate în diverse state, că nu se nimereşte”, a adăugat inginerul DAJ Vâlcea.
După multe încercări şi eşecuri, ferma de plante medicinale din Mădulari a reuşit însă să obţină şi rezultatele dorite, iar acum cei de la Asociaţia Beica-Mădulari se pregătesc să pună în funcţiune şi o linie de produse cosmetice şi farmaceutice şi să valorifice astfel produs biologic obţinut sub formă de tincturi, creme, şampoane şi săpunuri.
“Noi încercăm să dezvoltăm această linie de cultură a plantelor medicinale şi de transformare a lor în diverse produse în ideea de a crea în zonă un curent, de a educa, de a creşte nivelul de trai al populaţiei. Până la urmă, acesta este scopul asociaţiei şi eu chiar cred că există un viitor pentru o astfel de afacere. Dacă o să vă plimbaţi prin zonă, o să găsiţi cu siguranţă o bună parte din aceste plante. Ele se găsesc, mai mult sau mai puţin, în flora spontană, dar nu poţi să le iei din flora spontană. Aici totul este controlat, nu există un îngrăşământ dat, nu există substanţe de sinteză date. Tot ce s-a făcut aici este ecologic, iar ideea este să stabilim o tehnologie pentru o specie, după care să o diseminăm în zonă pentru a fi cultivată, iar apoi să preluăm noi materia primă”, a mai spus inginerul Neacşu.
În prezent, la Madulari se cultivă în jur de 12 specii de plante medicinale şi aromatice, atât autohtone, cât şi din alte regiuni de pe glob, însă iniţiatorii acestui proiect se gândesc ca în anii următori să extindă numărul de specii cultivate, dar şi linia de produse pe care intenţionează să le realizeze.
