De când aveam vreo trei ani (și acum am 50 mai mult), mi-o amintesc pe mama facând turtă dulce înainte de Crăciun. Avea rețeta de la o vecină. Era o familie de sași mutată în București, amândouă femeile tinere, cu copiii mici, s-au împrietenit și găteau împreună. Îmi plăcea mult că de la ei veneau mereu mirosuri de condimente dulci, aromate, de gewürtze, tipic nemțești.
Rețeta e super simplă, iar turtele rezultate se pictează cu creioane alimentare sau cu albuș de ou frecat cu zahăr (cum făceam în copilăriei).
Ingrediente:
500 de gr de făină
4 ouă
500 de gr de zahăr
1 linguriță și jumătate de scorțișoară
2 lingurițe bicarbonat
Coaja și sucul de la 1 lămâie (preferabil bio)
1 cană de miere
1 linguriță cuișoare măcinate
Coaja de la 1 măr.
Pentru decorat:
Creioane alimentare sau albuș de ou și zahăr pudră.
Preparare turtă dulce:
Se spală bine lămâia, se rade coaja (fără partea albă). Se stinge bicarbonatul cu sucul de lămăie.
Într-o cratiță mai mare se amestecă mierea și zahărul, și se pun la foc mic, amestecând până la omogenizare. Lăsăm să se răcorească (nu răcim complet) și adăugăm condimentele, coaja de lămâie, apoi făina, peste care punem la sfârșit bicarbonatul stins. Trebuie să iasă un aluat lipicios (de la miere), închis la culoare (de la condimente). Se pune în folie de plastic și la frigider cu el pentru câteva ore.
Se întinde o foaie de jumătate de cm grosime și cu diverse forme (brad, steluță, om de zăpada, Moș Crăciun) sau un pahar și se taie turtele.
Cuptorul se încinge la 180 de grade, se pune o foaie de hârtie de copt peste tava mare de cuptor și se așează figurinele. Se coc 8-10 minute la 180 de gr, căldură sus-jos.
Se lasă la răcit pe un grilaj și apoi se decorează împreună cu copiii. Se lasă peste noapte într-o cratiță mare pe fundul căreia am pus coajă de măr, astfel vor rămâne moi. Aveți grijă să nu atingeți figurinele de parte cu pulpă a cojii.
Pentru glazura de albuș se freacă bine albușul cu puțină sare și câteva picături de lămâie (ca la bezea), apoi se adaugă zahăr pudră, puțin câte puțin până când obținem o bezea lipicioasă care să nu curgă, dar cu care să se poate picta. Dați frâu liber imaginației.
Distracție plăcută la pictat și Crăciun fericit!