Foto: Dreamstime
Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) au colaborat la un nou raport care clasifică cele mai virale boli alimentare. Raportul, realizat de Joint Expert Meeting on Microbiological Risk Assessment (JEMRA) și publicat în decembrie 2024, a constatat că norovirusul uman este principala cauză de boală alimentară. Potrivit raportului, această concluzie a fost atinsă după o „revizuire a virusurilor cunoscute ca fiind asociate cu bolile alimentare umane. Frecvența îmbolnăvirilor, severitatea clinică a bolilor, precum și perechile virus-aliment au fost clasificate în contextul bolilor alimentare.” Revizuirea a utilizat o abordare semi-cantitativă, ceea ce înseamnă că a luat în considerare atât date numerice concrete, cât și „cunoștințele de specialitate” ale autorilor raportului, conform Food and Wine.
Alimentele cele mai riscante
În ceea ce privește alimentele cel mai probabil asociate cu norovirusul, comitetul de experți a descoperit că acestea sunt, în general: preparate alimentare, fructe de pădure congelate și fructe de mare (în această ordine).
Simptomele norovirusului, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), includ diaree, vărsături, greață și dureri de stomac. Totuși, pot apărea și febră, dureri de cap și dureri musculare.
„În fiecare an, norovirusul cauzează aproximativ 125 de milioane de cazuri de boli alimentare și 35.000 de decese la nivel global,” au adăugat autorii raportului comun. Conform CDC, norovirusul provoacă 2.500 de focare anual în SUA, reprezentând 58% din totalul bolilor alimentare din această țară. „Norovirusul este extrem de infecțios, iar focarele au fost legate de alimente cu niveluri scăzute de contaminare. Contaminarea virală poate apărea de-a lungul întregului lanț alimentar. Consecințele severe, inclusiv spitalizarea și decesul, afectează în special copiii sub cinci ani, vârstnicii și persoanele imunodeprimate, care pot rămâne contaminate pentru perioade lungi de timp.”
Alte boli virale alimentare clasificate
Pe lista bolilor virale alimentare se regăsește și hepatita A, clasată pe locul doi. Potrivit raportului, aceasta provoacă anual 14 milioane de cazuri de boli alimentare și 28.000 de decese la nivel mondial.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
„Există diferențe regionale semnificative în proporția cazurilor de hepatită A atribuite alimentelor, din cauza prevalenței endemice și a utilizării vaccinurilor,” se menționează în raport. „Comerțul internațional cu alimente joacă un rol important în transmiterea către populațiile susceptibile. Respectarea mai largă a standardelor internaționale, precum practicile bune agricole și de igienă, este probabil să reducă transmiterea globală.” Raportul a adăugat că hepatita A este cel mai des asociată cu fructele de mare, fructele de pădure congelate și preparatele alimentare (în această ordine).
Pe locul trei se află virusul hepatitei E, despre care raportul a menționat că este „unic printre virusurile alimentare,” fiind „un patogen zoonotic cu multe rezervoare animale asimptomatice, în special porcii.” Raportul subliniază că nu există o estimare globală a cazurilor atribuite alimentelor, dar țările care au investigat răspândirea virusului „au descoperit că estimările anterioare erau prea mici cu un ordin de mărime sau mai mult.” Hepatita E poate provoca boli severe, mai ales la persoanele cu afecțiuni medicale preexistente, și poate duce la ciroză hepatică și leziuni neurologice.
Alimentele principale contaminate cu virusul hepatitei E includ produse de porc gătite insuficient, precum ficat, cârnați cruzi care conțin ficat sau sânge și pateuri din ficat.
Rezumat al celor mai virale boli alimentare:
- Norovirus: 125 de milioane de cazuri și 35.000 de decese anual.
- Hepatita A: 14 milioane de cazuri și 28.000 de decese anual.
- Hepatita E: 3,3 milioane de cazuri și 44.000 de decese anual.
Alte virusuri, precum astrovirusul, sapovirusul, enterovirusul, adenovirusul enteric și rotavirusul, ar putea depăși aceste cifre, dar echipa a constatat că există o „lipsă de date suficiente pentru a clasifica alimentele care ar putea fi contaminate” de aceste virusuri.
Recomandările autorilor
Autorii raportului au subliniat că o îmbunătățire a datelor de supraveghere și o mai bună raportare a cazurilor de boli alimentare virale ar putea ajuta la controlul sau prevenirea răspândirii acestora.
„Comitetul de Experți recomandă țărilor membre să ia în considerare consolidarea capacităților pentru a sprijini formarea și adoptarea metodelor de detectare a virusurilor în alimente și mediu,” se precizează în concluzie. „Această abordare are potențialul de a îmbunătăți cunoștințele privind sursele de contaminare alimentară, de a sprijini analiza riscurilor și de a reduce povara bolilor alimentare virale la nivel global.” În cele din urmă, o mai bună formare și detectare ar putea salva milioane de vieți în întreaga lume.
