În urmă cu 8-10 ani, cafeaua de specialitate era, pentru mulți români, un moft. Un termen exotic, asociat cu cafenele mici, cu design minimalist și prețuri mai mari decât „espresso-ul obișnuit”. Astăzi, lucrurile s-au schimbat radical. Publicul întreabă de origine, de prăjire, de note aromatice.
Oamenii vor să știe cine a cultivat cafeaua, cum a fost procesată și de ce are gust de fructe, ciocolată sau flori.
Pentru a înțelege cum a evoluat piața și ce înseamnă, de fapt, această nouă etapă, am stat de vorbă cu George, barista la NOY Coffee Bar, cu cinci ani de experiență în spatele barului. Dincolo de tehnici, rețete și echipamente, George vorbește despre cafea ca despre un ritual zilnic care spune ceva despre tine.
Ai prins perioada în care cafeaua de specialitate era încă la început. Cum ai descrie evoluția pieței din România în acești ani?
La început era multă neîncredere. Oamenii veneau și comparau totul cu espresso-ul clasic, foarte prăjit, amar. Când gustau o cafea mai fructată sau mai acidă, reacția era: „E stricată?”. A trebuit să explicăm mult. De ce e mai scumpă, ce înseamnă scorul de specialitate, ce înseamnă trasabilitate. Acum conversația e complet diferită. Clienții întreabă direct ce origini avem, ce note aromatice, ce recomandăm pentru filtru. E un semn clar că piața s-a maturizat. Nu mai justificăm prețul, ci discutăm gustul.
Spui des că nu mai e vorba doar despre cafea. Ce s-a schimbat în comportamentul celor care intră într-o cafenea de specialitate?
S-a schimbat ritmul. Sigur, există în continuare comenzi to-go, dar tot mai mulți oameni aleg să rămână. Își comandă un V60 sau un flat white și chiar stau să îl savureze. Se uită la cum e preparat, întreabă ce beau. Cred că e o nevoie generală de a încetini. Cafeaua a devenit un pretext pentru pauză. Pentru un moment în care nu ești pe telefon, nu ești în call, nu ești pe fugă. De asta spun că e un ritual. Pentru unii e primul moment calm din toată ziua.
Observi o schimbare și în felul în care oamenii consumă cafea, cantitativ vorbind?
Da, clar. Mulți ne spun că înainte beau trei-patru cafele pe zi, fără să le acorde atenție. Acum preferă una sau două, dar de calitate. E aceeași schimbare pe care o vezi și în gastronomie: oamenii caută ingrediente bune, experiențe curate, produse cu poveste. Cafeaua de specialitate a crescut odată cu această mentalitate. Nu mai e despre „să mă țină treaz”, ci despre „să îmi placă ce beau”.
Cât de pregătit este publicul din România în 2026, comparativ cu acum câțiva ani?
Mult mai pregătit. Avem clienți care știu diferența dintre procesarea natural și washed, care știu ce înseamnă light roast și de ce e diferit de prăjirea clasică. Și asta ne obligă și pe noi să fim mai atenți, mai bine documentați. Nu mai e suficient să știi să faci un latte art frumos. Trebuie să înțelegi produsul în profunzime. E o presiune bună, pentru că ridică standardul pentru toată lumea.
Cum s-a schimbat rolul tău, ca barista, în toată această transformare?
S-a schimbat foarte mult. La început era mai mult despre execuție: rețeta corectă, extracția corectă. Acum e mult mai multă interacțiune. Trebuie să înțelegi ce își dorește omul din fața ta. Unii caută ceva intens, cu corp plin. Alții vor o cafea florală, delicată. Rolul meu e să îi ghidez, nu să le impun ceva. E un dialog. Și partea asta umană face meseria mult mai interesantă.
Unde crezi că se află România, comparativ cu alte piețe europene?
Suntem într-un punct foarte bun. Nu mai suntem la faza de copiere. Avem prăjitorii locale puternice, competiții, evenimente, comunitate. Există colaborări, schimb de informații, dorință de a crește. Cred că intrăm într-o etapă în care România începe să aibă identitate în zona de cafea de specialitate. Iar asta vine din faptul că publicul susține calitatea.
Ce i-ai spune cuiva care abia acum descoperă cafeaua de specialitate?
Să nu se grăbească. Să încerce lucruri diferite și să nu se sperie dacă o cafea e mai acidă sau mai atipică. Să guste conștient. Să fie curios. Cafeaua de specialitate nu e despre elitism sau snobism. E despre descoperire. Dacă îți iei două-trei minute să fii atent la gust, la miros, la textură, deja experiența e alta.
Cafeaua de specialitate nu mai e, în 2026, un trend de Instagram sau un experiment pentru „cunoscători”. E parte din rutina urbană. A crescut odată cu publicul, cu prăjitoriile locale și cu o generație de barista care nu mai tratează cafeaua ca pe un produs standardizat.
Ce se vede astăzi în cafenele e, de fapt, rezultatul unei maturizări. Oamenii întreabă, compară, aleg. Preferă calitate în loc de cantitate. Iar asta schimbă piața mai mult decât orice campanie de marketing.
Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.
Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.
Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți