Apelul unui nutriționist pentru menținerea cartofilor la baza piramidei alimentare, care înseamnă consum frecvent, și nu la vârful ei, alături de carne, ouă și brânzeturi. „Sunt un aliment natural, ieftin și accesibil tuturor”

Unii nutriționiști italieni nu sunt de acord cu actualizarea piramidei alimentare a dietei mediteraneene, publicată recent de Sinu, Societatea Italiană de Nutriție Umană, care revede periodic acest instrument pentru a-l adapta noilor obiceiuri alimentare și contextului actual.

În această nouă ediție, cartofii, care înainte erau incluși la baza piramidei, în grupul cerealelor împreună cu pastele, orezul și pâinea (deci cu o frecvență de consum zilnică), au fost mutați mai sus. Acum apar în categoria de consum săptămânal, mai rar, alături de carnea albă, ouă și brânzeturi.

A criticat public modificarea pe rețelele sociale nutriționistul Domenicantonio Galatà, relatează Corriere della Sera. El ridică o serie de semne de întrebare cu privire la noua versiune a piramidei alimentare a dietei mediteraneene.

Criteriul strict al indicelui glicemic nu este corect

„Nu vorbim de dulciuri, gustări sau junk food, ci de un aliment natural, ieftin și accesibil tuturor. Cartofii sunt demonizați din cauza indicelui glicemic, un parametru depășit care nu este un bun indicator nutrițional. Dacă au ajuns cartofii în divizia secundă înseamnă că bunul simț în bucătărie s-a pierdut”, spune el.

„Nu sunt împotriva revizuirii piramidei în sine, dar e nevoie de o corectă activitate de informare. Procedând astfel, riscăm să demonizăm un aliment fără a explica motivul schimbării”, explică el ulterior într-o discuție cu cotidianul citat.

Pentru Galatà, reducerea frecvenței de consum, de la zilnic la săptămânal, poate fi înțeleasă greșit de consumatorul mediu, care adesea nu are instrumentele necesare pentru a înțelege criteriile științifice din spatele acestor decizii. Galatà subliniază că piramida alimentară este gândită pentru profesioniștii din sănătate, dar ajunge inevitabil la publicul larg, adesea fără o mediere adecvată din partea acestora.

Din punct de vedere nutrițional, alegerea Sinu se bazează pe date științifice conform cărora cartofii, consumați frecvent, pot influența negativ nivelurile de glucoză post-prandială, cu posibile efecte asupra creșterii în greutate și a riscului de diabet de tip 2, mai ales în comparație cu cerealele integrale.

Există diferențe între soiuri, iar cartofii conțin și mulți micronutrienți

Totuși, Galatà critică o abordare prea simplistă: „100 de grame de paste conțin aproximativ 70 de grame de carbohidrați, dar pentru a ajunge la aceeași cantitate de carbohidrați mâncând cartofi, sunt necesari 400 de grame. Piramida nu ia în considerare aceste proporții, nici diferențele dintre soiurile de cartofi, pe care abia acum începem să le distingem. Este anacronic să vorbim pur și simplu despre cartofi ca și cum ar fi toți la fel”, mai spune el.

Galatà subliniază și un alt neajuns: o evaluare exclusiv calorică nu ia în considerare micronutrienții: „În 400 de grame de cartofi, pe lângă carbohidrați, există și vitamina C, pe care, de exemplu, pastele nu o conțin.”

Specialistul lansează și o provocare: „Poate că nu ar mai trebui să folosim piramida alimentară. Nu are sens să vorbim despre un singur ingredient fără să ținem cont de cum este gătit, cu ce este asociat, stilul de viață al persoanei, dacă face activitate fizică, dacă este stresată, dacă are patologii. Continuarea gândirii pe baza ingredientelor, demonizându-le sau ridicându-le în slăvi, ne duce pe un drum greșit. Ar trebui să gândim în termeni de rețete și stiluri de viață.”