ANALIZĂ | Crăciunul 2024, mai auster ca niciodată: „Pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare a românilor, producătorii şi comercianţii se întrec în oferte la suta de grame. Oamenii vor merge şi vor cumpăra cu felia, cu bucăţica, cu dumicatul din bunătăţile clasice de sărbători”

Sfârşitul anului 2024 găseşte România pe primul loc în clasamentul european al scumpirilor, iar pe fondul scăderii puternice a puterii de cumpărare a românilor producătorii şi comercianţii se întrec în oferte la suta de grame, o strategie de marketing ce are drept focus principal fidelizarea clienţilor secătuiţi de efectele inflaţiei record, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames, dată luni publicităţii, transmite Agerpres.

Potrivit celor mai noi date de la Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a urcat, în luna noiembrie 2024, la 5,11%, de la 4,67% cât a fost în octombrie. Alimentele s-au scumpit cu 5,11% faţă de noiembrie 2023, produsele nealimentare cu 5,15%, iar serviciile cu 7,56%.

După un Black Friday mai anemic ca oricând în materie de număr de produse vândute, sezonul de shopping de Crăciun se anunţă a fi cel puţin la fel de provocator pentru retaileri, dar mai ales pentru clienţi, consideră analiştii Frames.

Pentru mulţi dintre români va fi o adevărată provocare să reuşească să îşi petreacă sărbătorile ca în vremurile bune

În condiţiile în care o masă decentă de Crăciun, pentru patru persoane, cu sarmale, friptură, cozonac, băuturi şi alte bunătăţi de sezon, trece de 1000 de lei, pentru mulţi dintre români va fi o adevărată provocare să reuşească să îşi petreacă sărbătorile ca în vremurile bune.

„Vom avea, poate mai mult ca oricând, un Crăciun la suta de grame. Oamenii vor merge şi vor cumpăra cu felia, cu bucăţica, cu dumicatul din bunătăţile clasice de sărbători. Este rezultatul politicii falimentare, cinice, a statului român de a stimula inflaţia, creşterile de preţuri, pentru a creşte încasările la buget şi a-şi dilua datoriile istorice”, indică analiza Frames.

„Retailul alimentar reprezintă unul dintre indicatorii cei mai fideli ai stării economiei”

„Retailul alimentar reprezintă unul dintre indicatorii cei mai fideli ai stării economiei. Când oamenii îşi restrâng tot mai mult cumpărăturile, se focusează pe produsele ieftine şi uită de specialităţi, înseamnă că economia suferă. Chiar dacă cifrele de afaceri sunt mai mari, ca urmare a inflaţiei, în volum vânzările înregistrează un recul semnificativ, cu efectele nedorite pe toate lanţurile economice, de la producător la servicii de suport şi comercianţi”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Patru din zece gospodării din România rămân în zona „budget squeeze”

Consultanţii Frames subliniază că plafonarea preţurilor la alimentele de bază este o măsură anticoncurenţială.

„Plafonările adaosului comercial la unele produse au făcut mai mult rău decât bine. Au nivelat preţurile, au inhibat concurenţa şi au redus, semnificativ, oferta de produse din magazine. Mai mult chiar, au stimulat clienţii să îşi reducă gama de produse achiziţionate, fapt extrem de nociv pentru dinamica pieţei. S-a ajuns în situaţia în care ratailerii nu mai pot concura pe aceste produse de bază, iar asta ne afectează pe noi, consumatorii. Dincolo de preţurile plafonate, am văzut şi vedem în continuare scumpiri la celelalte produse, un efect direct şi nociv al intervenţiei statului în piaţă. O prelungire a acestui mecanism de plafonare a adaosului după 1 ianuarie va accentua şi mai mult problemele din retail”, afirmă Negrescu.

Consultanţii Frames fac referire la un studiu realizat recent de GFK care arăta că, în prima jumătate a acestui an, s-au înregistrat scăderi importante de volume vândute la anumite categorii de bază, precum: pâinea, uleiul, alimentele congelate, untul, cerealele pentru mic dejun, băuturi (cel mai mult la sucuri carbogazoase, cafea, băuturi energizante & izotonice, juice drinks şi cidru). Mai mult, 85% dintre cumpărătorii români s-au declarat îngrijoraţi de faptul că preţurile ar putea să crească în continuare, după cum dezvăluie cel mai recent val al raportului „Behavior Change”, lansat de Consumer Panel GfK.

Astfel, patru din zece gospodării din România rămân în zona „budget squeeze”, fiind constrânse să-şi limiteze cheltuielile cu bunuri de larg consum pentru a se încadra în bugetul disponibil sau nici nu reuşesc să-şi acopere nevoile curente. Astfel, produsele la promoţie au ajuns să deţină o pondere valorică de peste 20% în totalul achiziţiilor FMCG realizate de gospodării (excluzând aici articolele din categoria fresh food), arată datele Consumer Panel Services GfK România. Mai exact, unul din cinci lei cheltuiţi de români la shopping merge către bunuri de larg consum aflate la ofertă.

„Crăciunul lui 2024 va fi unul la promoţie, pentru milioane de români. Produsele de marcă proprie a hipermarketurilor probabil se vor afla în prim-plan, mai ales că raportul preţ-calitate s-a îmbunătăţit semnificativ. Toate estimările arată că, pe ansamblu, vom avea un Crăciun mai auster ca niciodată, un semn al puterii de cumpărare tot mai reduse din România”, arată analiza Frames.

Deşi câştigul salarial mediu net în luna octombrie a ajuns 5.268 lei, în creştere cu 40 lei (+0,8%) faţă de luna septembrie 2024 (cele mai noi date statistice), puterea de cumpărare se menţine în continuare la un nivel scăzut, iar România ocupă locul doi la cel mai mic salariu mediu pe oră din Uniunea Europeană, cu puţin peste 10 euro/oră, ceea ce face ca gestionarea cheltuielilor să fie o provocare continuă pentru populaţie.

„Media creşterii salariale nu reflectă situaţia financiară dificilă în care se află mai mult de jumătate din populaţia României, pentru care venitul real/persoană nu depăşeşte 3.000 lei. Şi nu vorbim de pensionari, unde e o adevărată tragedie, ci de persoane active, de salariaţi care îşi văd veniturile tot mai mult diluate de creşterile de preţuri record din România”, afirmă experţii Frames.

În opinia acestora, 2025 se anunţă a fi un an plin de provocări în care inflaţia va juca cel mai important rol. Chiar dacă, la un moment dat, părea că inflaţia scade şi la noi în ţară, în noiembrie a revenit pe plus, iar decembrie, cu scumpirile conjuncturale de Crăciun, va menţine rata inflaţiei peste 5%. Nu este exclus ca acest nivel să rămână în continuare multe luni de acum încolo, iar asta va însemna că puterea de cumpărare va continua să scadă.

„Dacă va creşte TVA-ul, asta va însemna o lovitură dură mai ales pentru populaţia vulnerabilă”

De asemenea, dincolo de cauzele deja clasice ale inflaţiei din România (creşterile de salarii, plafoanele de preţ la energie şi gaze etc), 2025 va aduce, de la 1 ianuarie, o creştere a accizelor la carburanţi, un salariu minim pe economie mai mare şi, probabil, alte noi creşteri de taxe.

Mai mult chiar, există tot mai multe estimări legate de creşterile de preţuri la nivel internaţional, mai ales la produsele din carne, la cele care conţin zahăr şi cacao.

„Limitările generate de agricultura şi mai ales de zootehnia eco, accentuarea crizelor climatice şi schimbările din comportamentul de consum la nivel mondial vor face ca preţurile alimentelor, la nivel internaţional, să continue să crească în 2025. Ce se întâmplă la noi vine să pună gaz pe focul scumpirilor”, adaugă el.