sursa foto: pixabay.com
Există o ramură nouă și puțin cunoscută a psihiatriei numită nutritional psychiatry, care tratează problemele mentale cu ajutorul dietei și al suplimentelor nutriționale. Evităm sau dăm prioritate anumitor alimente și suplimente când ne doare stomacul, avem colesterolul sau glicemia ridicate sau suntem intoleranți la lactoză.
Impactul dietei este similar și atunci când ne confruntăm cu o problemă de dezechilibru mental. Sănătatea psihologică depinde și de aparatul digestiv: de ceea ce intră în el și de felul în care el reușeste să metabolizeze ceea ce noi îi propunem.
Este și normal să fie așa, atât timp cât 95% din serotonina corpului nostru, neurotransmițătorul care ajută la reglarea stării de spirit, este produsă de probioticele din intestin, după cum explică nutriționista Christine Bryne, citată de healthdigest.com
Știm în linii mari recomandările generale de a include în dietă alimente integrale, multe fructe și legume și grăsimi sănătoase. Mergând mai în detaliu însă, există recomandări specifice în cazul persoanelor cu un risc mai mare legat de sănătatea mentală. O serie de studii aprofundate citate de aceeași sursă grupează elementele care trebuie evitate în situația dată: zahărul rafinat și adăugat în alimente și băuturi, alimentele ultraprocesate și alcoolul.
Zahărul ne poate face mai depresivi
Într-un studiu din 2017 publicat în Scientific Reports, o analiză transversală a 23.245 de persoane a evidențiat cum consumul de zahăr adăugat în dulciuri și băuturi a fost asociat cu un risc major de depresie. Același lucru a constatat și o meta-analiză din 2019 a unor studii observaționale publicate în Journal of Affective Disorders.
Și mai precis, un studiu transversal din 2024 care acoperă anii 2011-2018, publicat în BMC Psychiatry, a constatat că o creștere cu 100 de grame pe zi a aportului de zahăr a fost asociată cu o creștere mai mare a depresiei cu 28%. Cercetătorii au analizat 18.439 de adulți în vârstă de 20 de ani sau mai mult.
Alimentele ultraprocesate cresc și riscul de declin cognitiv
Băuturile cu îndulcitori, preparatele din carne ultraprelucrată, mâncarea ready to eat congelată, produsele fast food au fost asociate și ele, potrivit unui studiu din 2023 publicat în JAMA Network Open, cu un risc crescut de depresie. O altă meta-analiză din 2022 în Nutrients a asociat acest tip de dietă cu un risc mai mare de simptome depresive și de anxietate. Un alt studiu din 2022 publicat în JAMA Neurology a stabilit o legătură între alimentele ultraprocesate cu declinul cognitiv la adulții de vârstă mijlocie și ridicată. O posibilă explicație, spun specialiștii, ar putea fi consumul insuficient de fibre suficiente, care compromite digestia în intestin.
Alcoolul scade nivelul serotoninei
Consumul excesiv de alcool a fost asociat cu performanța școlară slabă la studenții între 18 și 24 de ani, conform unui studiu din 2017 publicat în PLOS One. Un alt studiu transversal din 2017 al populației finlandeze, publicat în European Journal of Public Health, a făcut conexiunea între consumul excesiv de alcool și suferința psihologică, lipsa satisfacției generale legate de propria viață și sănătatea mintală precară. Pe termen lung, consumul de alcool poate scădea nivelul serotoninei, ceea ce duce la creșterea sentimentelor de anxietate și depresie.
