Fermierii români se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din ultimele decenii, cauzată de o secetă prelungită care a „decimat” producțiile agricole din 2024. În special fermierii mici și mijlocii sunt cei mai afectați, aceștia raportând pierderi uriașe și declarând că, în lipsa unor măsuri eficiente de sprijin din partea statului, mulți vor fi nevoiți să renunțe la activitatea agricolă. Situația este atât de gravă încât mulți se gândesc să își vândă fermele și să plece în străinătate pentru a găsi alte mijloace de trai, notează Adevărul.
Seceta, o problemă recurentă
Agricultura românească a fost afectată de secetă în mod repetat în ultimii ani, însă vara lui 2024 a adus un dezastru fără precedent. Temperaturile extrem de ridicate și lipsa precipitațiilor au făcut ca pământurile să fie „pârjolite” și culturile să fie complet compromise. Fermierii din județul Botoșani, una dintre cele mai sărace regiuni ale țării, au fost printre cei mai grav afectați, seceta lăsând 156 de localități fără apă, conform statisticilor oficiale.
În lipsa unor sisteme eficiente de irigație și cu o rețea publică incapabilă să furnizeze apă suficientă, fermierii au văzut cum munca lor de un an se transformă în dezastru. Pentru aceștia, recolta din 2024 este una dintre cele mai slabe din ultimii 30 de ani.
„Chiar dacă a dat acuma un pic de ploaie, arșița din vara trecută, în câteva zile o topit tot. A plouat în toamnă peste uscăciune. La 100 de hectare de porumb nu scot nici măcar 100 de kilograme. Vă dați seama?”, mărturisește Vali, un fermier din Botoșani, afectat de secetă.
Producții reduse și costuri tot mai mari
Situația este asemănătoare și la alte culturi. Fermierii raportează producții mult sub așteptări, departe de pragul minim necesar pentru supraviețuire. Vali explică: „La grâu am scos numai 600 de kilograme! În condițiile în care trebuie să scoți măcar 5 tone la hectar ca să poți spune că supraviețuiești.”
Pe lângă scăderea drastică a producției, fermierii trebuie să facă față și costurilor ridicate cu întreținerea culturilor, prețurile mari la combustibil și lipsa subvențiilor adecvate. În cazul culturilor vegetale, se acordă aproximativ 175 de euro pe tona de grâu, dar cheltuielile depășesc deseori câștigurile. Mulți fermieri sunt nevoiți să cumpere furaje pentru animale din alte părți, deoarece recoltele pentru hrana animalelor au fost compromise.
„Toate au fost afectate, s-o uscat toate. Mâncare la animale puțină. Anul ăsta trebuie să cumpărăm mâncare. Nu mai rezistăm. Cu vaca de lapte s-a terminat totul. Este gata”, declară un crescător de vaci care a mers la APIA să se intereseze de despăgubiri.
Subvenții insuficiente și viitor incert
Statul a anunțat că va acorda despăgubiri pentru hectarele calamitate, dar fermierii sunt de părere că aceste sume sunt insuficiente. Conform autorităților, fermierii vor primi 1000 de lei pe hectar calamitat, însă această sumă nu acoperă decât o mică parte din pierderi.
„Este bine nu zic. Mai bine decât deloc, mai achităm datorii că suntem până-n gât. Dar jumătate este pierdere. Și unii nu reușesc să-și revină”, spune un fermier din zonă.
În lipsa unor măsuri mai consistente de sprijin și a unor sisteme eficiente de irigație, fermierii mici și mijlocii din România riscă să fie împinși către faliment. Mulți dintre aceștia iau în calcul să renunțe definitiv la agricultură și să își caute de lucru în străinătate. „Eu sincer mai încerc doar anul viitor și atât. Am pierdut două miliarde jumătate, vechi. Dacă nu merge nici atunci, gata mă las. Nu mai pot efectiv.”, spune Vali, reflectând pesimismul care domnește printre fermierii din Botoșani.
