Ouă, miere, fructe și cereale, principalele produse ecologice pentru care fermierii din Olt au obținut certificare/Care sunt riscurile pentru agricultura ecologică

Ouă, miere, fructe și cereale, principalele produse ecologice pentru care fermierii din Olt au obținut certificare/Care sunt riscurile pentru agricultura ecologică
FOTO: Freepik

Milioane de ouă de la trei mari ferme de găini, miere de la aproximativ 2.300 de familii de albine, fructe din livezi ce se întind pe mai mult de 500 de hectare, legume şi cereale, porumb şi floarea soarelui, sunt principalele produse ecologice pentru care fermierii din judeţ au obţinut certificare, a informat, joi, şeful Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, transmite Agerpres.

„În judeţul Olt avem agricultură ecologică pe o suprafaţă totală de 12.276 de hectare de teren. Avem pe teren arabil grâu, porumb, sorg, floarea soarelui, soia, mazăre, lucernă, în total 6.407 de hectare, trebuie precizat că predomină grâul. Mai avem livezi, circa 500 de hectare cu meri, pruni, cireşi, arbuşti fructiferi şi vii. Sunt certificate şi două hectare cu legume, la Izbiceni şi Găneasa, este vorba de legume cultivate în câmp. Sunt şi pajişti permanente în această categorie, a agriculturii ecologice, avem 5.364 de hectare de pajişti. Mai avem în judeţ şi trei ferme de găini ouătoare la Leleasca, Strejeşti şi Curtişoara, cu un total de 89.600 de găini. În judeţ se produce şi miere ecologică, sunt 2.275 familii de albine”, a declarat Ion Drăgoi.

El a adăugat că agricultura ecologică înseamnă pentru fermieri mai multe riscuri, un proces de conversie de câţiva ani şi costuri mai mari şi, de aceea, nu s-a extins mai mult.

„O cultură ecologică durează cinci ani, trei ani trebuie să o ţin în conversie, după aceea trebuie menţinută încă doi ani, pentru că sunt nişte fonduri care se primesc şi, dacă nu sunt respectate aceste condiţii, aceşti bani trebuie daţi înapoi de fermieri. Dar problema cea mai mare e că nu este piaţă pentru produsele ecologice, spre exemplu la grâu, cine ia grâul cu 5 lei pe kilogram în loc de 80 de bani pe kilogram?”, a mai spus Drăgoi.

- articolul continuă mai jos -

Pentru acest tip de agricultură, fermierii primesc subvenţii mai mari, însă acestea nu sunt îndeajuns încât să compenseze producţia mică şi mai ales riscul de a nu vinde la un preţ care să facă rentabilă activitatea.

„Nu prea se îndeamnă fermierii la agricultură ecologică pentru că producţia e mică, sunt limitări, să nu dai cu îngrăşăminte, erbicide. Subvenţia este mai mare, dar nu acoperă cu producţia şi poţi ieşi în pierdere dacă nu reuşeşti să vinzi la preţul aşteptat. Problema e că nu e piaţă pentru ele (produse eco – n.r.) Dar chiar şi aşa sunt fermieri în judeţ care şi-au asumat riscurile şi fac agricultură ecologică. Spre exemplu, Oltul e un furnizor important de ouă ecologice. Sunt fermieri care produc grâu ecologic la Rusăneşti, Radomireşti, Tufeni, Piatra-Olt, Valea Mare”, a mai spus directorul DAJ Olt.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vă rugăm să păstrați un ton respectuos în comentarii.

Limbajul ofensator, injuriile, comentariile instigatoare la ură sau postarea repetată și abuzivă a aceluiași mesaj pot duce la ștergerea comentariului și, în unele cazuri, la suspendarea temporară a dreptului de a comenta.

Comunitatea noastră este despre pasiunea pentru mâncare, rețete și experiențe culinare, iar discuțiile sunt binevenite atât timp cât rămân civilizate și constructive. Vă mulțumim că ne ajutați să păstrăm un spațiu plăcut pentru toți

Pe aceeași temă