Mai bine în grădină, decât în uzină! Un inginer din Târnăveni cultivă legume și le livrează săptămânal la domiciliul clienților Mii de operatori renunță în fiecare an, în România, să mai practice agricultura ecologică. Potrivit statisticii publicate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, la nivelul anului 2017 au funcționat 8437 de operatori, față de 10.562 de operatori activi în 2016. În schimb, suprafața totală certificată este mai mare decât în ultimii doi ani.
Subiect de campanie electorală
Imediat după anul 2010, România a înregistrat salturi spectaculoase în agricultura ecologică. În acel an, erau 3155 de operatori certificați, iar în anul următor numărul acestora a crescut la 9703. Trendul ascendent a continuat în 2012, când au fost înregistrați 15.544 de operatori, vârful activității în agricultura eco. Declinul a început în 2013, când au fost 15.194 de operatori, iar în anul următor numărul acestora a scăzut la 14.470. Scăderea a continuat alarmant și în 2014, când am avut 12.231 de operatori.
De semnalat că regresul numărului de operatori certificați în agricultura eco în România a început și a continuat în timpul mandatului de premier al lui Victor Ponta, care s-a declarat, însă, în repetate rânduri, un susținător al acestui domeniu. În 30 octombrie 2013, prezent la Târgul Indagra, Ponta a declarat: ”Susțin în mod special o nișă, care însă s-a dezvoltat extrem de mult, cea a produselor bio. Cred că aici România, încet-încet, își face un brand extrem de apreciat pe plan internațional”. Chiar în acel an, România avea deja cu 350 de operatori mai puțini. De precizat însă că suprafața certificată la nivel național a crescut în acel an la 301148 ha, cu 12887 de ha față de 2012. Daciana Sârbu, din postura de europarlamentar, chiar membru al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală, s-a declarat la rândul ei o promotoare a agriculturii ecologice, afirmând în 2013 la târgul de profil BioFach: ”Promovarea agriculturii bio este mai importantă pentru dezvoltarea României chiar decât intrarea în Schengen”. Aflat în campanie electorală în toamna anului 2014, Klaus Werner Iohannis, pe atunci primar al Sibiului, a declarat jurnaliștilor Ziarului Financiar: ”România poate deveni numărul 1 în UE în privința agriculturii ecologice. Acesta poate fi un obiectiv de țară pe care ni-l asumăm”. În același an, în timpul guvernului Ponta 2, au părăsit agricultura eco 724 de operatori, iar suprafața totală certificată a scăzut cu 11896 ha. În anul următor, în timpul guvernului Ponta 4, au renunțat să mai practice agricultura eco 2239 de operatori. În timpul guvernării Cioloș, au părăsit agricultura eco 1669 de operatori. În timpul guvernărilor Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, active după câștigarea alegerilor de PSD, la nivelul anului 2017, încă 2128 de operatori au abandonat principiile agriculturii eco, dar suprafața totală certificată a înregistrat o revenire față de 2016 și 2015.
Rămân cei capabili să respecte regulile
În timp ce numărul operatorilor scade în fiecare an, datele statistice arată că în 2017 a crescut, în schimb, suprafața agricolă totală certificată ecologic, 259.470 ha, deși este mai mică față de anul 2013, când au fost certificate, cum am spus, 301.148 de ha, maximul în intervalul 2010 – 2017. Creșterea din 2017 este evidentă față de anul 2015, când au fost certificate 245.924 ha, și față de 2016, când suprafața totală certificată a fost de 226.309 ha. Surse din cadrul organismelor de control ( firme specializate care monitorizează respectarea regulilor în agricultura eco ) au explicat pentru lantulalimentar.ro că scăderea anuală a numărului operatorilor și revirimentul înregistrat în 2017 la capitolul suprafață totală certificată arată pe de o parte că operatorii motivați mai degrabă de subvenția europeană nu au făcut față și au revenit la agricultura convențională, unde este permisă utilizarea pesticidelor, iar pe de altă parte, operatorii capabili să respecte regulile agriculturii ecologice și-au extins suprafațele certificate.
O parte din Est preferă agricultura cu pesticide
Consultând datele Eurostat observăm că România se numără printre puținele țări din Uniunea Europeană care au înregistrat scăderi ale numărului de operatori, în timp ce în majoritatea țărilor numărul operatorilor a crescut de la un an la altul. De observat că datele publicate de Eurostat sunt mai mici decât cele oferite de MADR. De pildă, în 2012, când am avut, potrivit ministerului, 15.544 de operatori, potrivit Eurostat au fost 15.280. În ce privește suprafața totală certificată, potrivit ministerului, maximul ar fi fost de 301.148 ha, în 2013. Eurostat informează că au fost în acel 286.896 ha, iar vârful a fost atins în anul următor, cu 289.252 ha. Este posibil ca Eurostat să publice date despre operatorii și suprafețele care au primit subvenții fără sancțiuni.
Polonia are mai puțini operatori decât în anii precedenți. În 2017, au fost activi 20.257 de operatori, cu 2178 mai puțini decât în anul precedent. Suprafața totală certificată a scăzut cu 41.601 ha. La rândul lor, bulgarii și-au certificat în 2017 mai puține hectare, suprafața totală fiind în scădere cu aproape 25.000 de ha. Pentru 2017, nu sunt date în ce privește numărul operatorilor bulgari, dar este posibil să fie și acolo mai puțini.
De precizat că sprijinul financiar de 3000 de euro acordat de guvern cultivatorilor de tomate din România nu are drept criteriu de eligibilitate practicarea agriculturii ecologice, adică fără utilizarea pesticidelor. Puterea politică, prin programul de guvernare, nu s-a arătat interesată să susțină printr-un program special producerea hranei sănătoase. Cultivatorii de tomate folosesc pesticide și stimulatori de creștere, deseori fără un control riguros. Roșia aceea, despre care chiar liderii politici aflați la putere spun că are un gust unic printre tomatele produse în toată lumea, un fel de excepționalism românesc al pătlăgelei, poate să conțină urme de pesticide care ajung în organismul nostru. MADR a făcut publice rezultatele unor teste de laborator efectuate de Autoritatea Națională Fitosanitară, rezultate care arată că roșiile au fost cele mai infestate legume din speciile testate. Din 438 de probe, 194 ( 44% ) de probe au relevat reziduuri de pesticide.
