Raport EFSA: 4,3% din probele prelevate din produsele agro-alimentare obținute în sistem convențional au fost neconforme ( reziduuri de pesticide peste nivelul maxim admis ) și 1,5% din probele prelevate din sistemul organic

Mai bine în grădină, decât în uzină! Un inginer din Târnăveni cultivă legume și le livrează săptămânal la domiciliul clienților Mai bine în grădină, decât în uzină! Un inginer din Târnăveni cultivă legume și le livrează săptămânal la domiciliul clienților

Din cele 5.806 de probe prelevate din produse ecologice la nivel european, de pe întregul lanț alimentar ( producție, procesare, distribuire ), în 5010 probe nu au fost depistate reziduuri de pesticide cuantificabile, 711 probe au relevat urme de pesticide în cantități inferioare sau egale cu nivelul maxim admis ( MRL ), iar 85 de probe au fost neconforme, adică au conținut reziduuri de pesticide peste MLR. Procentual, probele neconforme reprezintă 1,5%. Potrivit raportului EFSA, procentul de probe neconforme din produsele certificate organic a fost ușor mai mare în 2017 față de 2016: 1,5 vs 1,3.

Numai trei pesticide sunt permise în agricultura organică: cuprul, spinosadul ( un insecticid obținut din compuși organici prezenți în anumite bacterii aerobice ) și azadirachtinul ( un compus chimic de origine vegetală, extras din anumite specii de arbori tropicali ), dar fermierii trebuie să respecte concentrațiile impuse de legislația europeană și să evite depășirea nivelului maxim admis. Alte pesticide ajung în cultura certificată organic din surse exterioare, prin contaminare, când sunt folosite de fermieri din vecinătate. Au fost descoperite în probe inclusiv reziduuri ale unor pesticide care au fost folosite în trecut, dar în prezent sunt interzise, cum este DDT, cu o capacitate mare de persistență în sol, chiar și după zeci de ani. Pesticidele interzise în agricultura ecologică mai pot contamina produsele organice în timpul manipulării, ambalării, depozitării sau prelucrării acestora. EFSA semnalează că pe piață sunt introduse și produse etichetate ca fiind certificate ecologic, dar acestea sunt obținute prin metode convenționale.

Vezi detalii

11.158 de probe au fost prelevate din produsele agro-alimentare obținute în sistem convențional, rezultatele fiind comunicate de fiecare stat membru Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară ( EFSA ), în cadrul Programului european de coorodonare, acestor probe adăugându-li-se alte zeci de mii prelevate de statele membre în cadrul programelor naționale. În cadrul acestui program, România a prelevat 815 probe, mai multe decât Franța și Polonia.

Depășiri ale nivelului maxim admis au fost depistate la morcovi provenind numai din spațiul comunitar ( Grecia, Italia, Olanda, Croația, Cipru, etc. ), la varză ( Germania, Polonia, Cipru, etc. ), la ceapă ( România, Italia și Peru ), la cartofi ( Cipru, Italia, Marea Britanie, dar și România ), precum și la portocale, fie din state europene ( Spania, Malta și Portugalia ) , fie din țări terțe ( Africa de Sud, Egipt, Argentina, etc. ) la kiwi ( Italia, Chile, Franța, etc. ).  Reziduuri de pesticide peste MRL au fost depistate și în carnea de oaie și de pasăre. În 2017, procentul de probe neconforme în România a fost de 0,9%, mai mic decât în anul precedent, când a fost 1,5%.

În cadrul programului național, România a prelevat un număr mult mai mare de probe, 5572, potrivit graficului EFSA. Aceasta înseamnă un număr de 29,4 de probe pentru 100.000 de locuitori. În Polonia, de pildă, raportul a fost de 6,4 probe la 100.000 de locuitori. Cei mai activi au fost inspectorii bulgari, care au prelevat un număr imens de probe, raportul fiind de 95,8 probe la 100.000 de locuitori. De semnalat însă că majoritatea covârșitoare a fost prelevată din produse agro-alimentare aduse din țări terțe, cu precădere din Turcia, în timp ce un număr infim de probe a fost prelevat din producția fermierilor și procesatorilor bulgari. În România, 48,1 din probe au provenit din producția internă, 8,6% din produsele importate din spațiul comunitar, 42,1% din țări terțe și 1,2% din produse cu origine necunoscută. Olandezii, întocmai ca bulgarii, s-au dovedit mai neîncrezători în produsele sosite din țări terțe, 63,7% din probe fiind prelevate din importurile din afara spațiului european. Inspectorii greci au controlat la sânge fermierii și procesatorii autohtoni, 85,9% din probe fiind prelevate din producția internă. Spaniolii, de asemenea, au prelevat 82,7% din producția internă.

Raportul EFSA concluzionează că în 2017, procentul probelor neconforme a fost cu 0,3% mai mare decât în 2016, dar explică această creștere prin dublarea numărului total de eșantioane. EFSA recomandă monitorizarea atentă a producției de pere, din cauza numărului mare de probe cu reziduuri de pesticide peste MRL. De asemenea, EFSA solicită statelor membre să facă investigații pentru a descoperi cauza prezenței în anumite produse agro-alimentare a unor reziduuri de pesticide interzise în UE: dieldrin, parathion-methyl și procymidone în morcovi, dicloran în ceapă, permethrin în pere, clothianidin în cartofi, carbendazim în orez, fenthion în portocale, etc. De asemenea, au fost depistate anumite reziduuri de pesticide în miere și alte produse ale stupului, statele membre fiind solicitate să monitorize prezența glyphosatului și altor pesticide.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *