A doua ediție a Festivalul Orezului de la Partoș, în amintirea primei orezării înființate pe teritoriul actual al României

Satul Partoș din comuna timișeană Banloc va găzdui duminică, 8 iunie, a doua ediție a Festivalului Orezului. Evenimentul are darul să celebreze un moment istoric în Banat: prima orezărie înființată pe teritoriul actual al României, pe vremea Mariei Terezia, la mijlocul anilor 1700. Orezăria de la Partoș, întinsă pe sute de hectare, a existat până în anii 2000, și a fost închisă de proprietar, grupul Bardeau, din motive economice.

Ideea de a organiza un festival al orezului a plecat de la părintele Simeon Stana, starețul mănăstirii Sfântul Iosif cel Nou de la Partoș. Pentru al doilea an, Festivalul Orezului de la Partoș aduce bucurie bătrânilor care se bazează pe ajutorul comunității.

“Credem în gesturile simple care pot susține comunități să se dezvolte și în importanța sprijinirii celor vulnerabili, de aceea scopul evenimentului este de a aduna fonduri pentru cei peste 100 de bătrâni și copiii aflați în grija Asociației Semper Agape. Vino în curtea Centrului de zi să te bucuri de o zi plină de veselie, cu bucate tradiționale delicioase ce duc mai departe moștenirea gastronomică a zonei. Te întâmpinăm cu fasolea cu ciolan, papricașul bănățean și gulașul delicios, gătite în cadrul festivalului, iar pe grătarul cu cărbuni vor sfârâii micii. Gospodarii din Partoș ți-au pregătit sarmale și ardei umpluți după rețeta locală, iar dulciurile autentice nu vor lipsi. Banii strânși din vânzarea preparatelor vor fi donați pentru a susține centrul de zi”, anunță organizatorii evenimentului.

Festivalul Orezului FOTO Facebook

Pe scena festivalului vor urca artiști îndrăgiți și ansambluri de muzică populară, iar Narcisa Suciu și trupa ei vor oferi un spectacol pentru cei prezeți la Partoș. Târgul de produse vintage și prezentarea de modă vor avea scop caritabil, contribuind la strângerea de fonduri.

Povestea orezului de la Partoș

Cultivarea orezului de Banat a devenit profitabilă datorită unei lucrări ingenioase făcute de italieni în secolul XVIII-lea, la decizia Împăratului Iosif al II-lea. Orezăria aparținea familiei Karacsonyi. Apa de care are nevoie orezul era captată prin gravitaţie din râul Bârzava, astfel că dispărea consumul de energie necesar pentru pompe.

În 1936, ministrul Agriculturii avizează extinderea culturilor de orez de la Banloc cu alte 500 de hectare. Pe vremea comunismului, orezăria din Timiş a aparţinut de IAS Banloc, care producea pentru piaţa internă soiuri locale precum Aurie de Banat, Timiș sau Bega.

Când a venit vremea privatizării orezăriei, primul interesat de această afacere a fost grupul austriac Bardeau, care a concesionat terenurile de la Agenţia Domeniului Statului, în anul 2002. Grupul Bardeau deţinea 530 de hectare de teren pentru orez la Partoş, însă anual erau lucrate doar aproximativ 200 de hectare. Se producea în jur de 4,5 tone de orez la hectar. Peste 2.000 de tone de orez de la Partoş ajungea în Ungaria şi în Italia.